Expoziția de pictură ”Platforma adolescentului Filip” de Cătălin Marius Negoiță – Muzeul Național al Literaturii Române, parter, Calea Griviței 64-66
Cătălin Marius Negoiță1 nu se dă la o parte de a exprima ceea ce dorește să exprime arta sa. Această autoreflecție merge mult mai departe, odată ce mai multe dintre picturile sale au drept alter ego și poezii, un lucru extrem de rar în peisajul artistic în genere, având exemple rare precum Floarea Țuțuianu care organizează și expoziții de pictură, publicând de asemenea și cărți pe care ea însăși la ilustrează cu propriile creații. Iată și profesiunea sa de credință de natură morală și, totodată, artistică a acestuia, ia expoziția discutată de noi în articolul anterior (vezi: ….) el o unește în așa-numite picto-poeme, afirmând prin aceasta că pictura este doar o parte a expoziției, care este complinită de poeme. La acest artist vizual și poet nu se pot despărți cele două laturi creative ale sale, Așa că vă prezentăm in acest articol ceeea ce l-a îndemnat pe Cătălin Marius Negoiță să aducă la viață Platforma adolescentului Filip. Câteva considerații ale lui Peter Sragher despre expoziție și despre artist de pot citi aici: https://www.fitralit.ro/29-05-2026-peter-sragher-catalin-marius-negoita-si-nevoia-de-a-nu-uita/
(Fitralit)
***
Drama adolescentului Mugur Călinescu, care în 1981 a înfruntat organele Securității, scriind cu creta pe pereții imobilelor din Botoșani mesaje antisistem, m-a inspirat în abordarea acestui subiect pictopoetic.
Filip este numele personajului meu, nume pe care l-am împrumutat de la Filip al II-lea al Macedoniei, tatăl lui Alexandru cel Mare. Desigur, nu întâmplător, ci pentru a evidenția relația antitetică existentă în cazul majorității relațiilor tată–fiu din epoca comunistă. Acest joc asociativ, în care și eu, ca autor, am contribuția mea biografică, reprezintă încercarea de a defini interacțiunea părinte–copil, de a face o paralelă, peste timp, între cele două tipologii.
Punând accentul pe portretul adolescentului optzecist, căruia comuniștii i-au marcat tinerețea, impunând un sistem deformat, bazat pe frică și supunere față de autorități, într-un mediu cu orizonturile blocate, prinși în adevărate monade de imbecilizare, dispreț și umilință, am încercat să sugerez toate acestea prin câteva flash-uri de conținut. Filip este, așadar, un individ curajos, care sfidează sistemul și intră în luptă cu Goliat, în pofida unui sfârșit anunțat și aparent fără ieșire.
Dictatura este pentru mine o temă predilectă și, totodată, o datorie morală de a devoala generațiilor actuale pericolul acestui sistem social, din perspectiva celui care a trăit pe pielea lui această oribilă experiență. Oricât de seducătoare și oricât de bine intenționate ar părea, trebuie știut că dictaturile au adus doar suferință, frică permanentă, regres moral și spiritual, mizerie și crime odioase.
Omul s-a dovedit incapabil să gestioneze puterea fără limite, iar voința autocrată nu poate să substituie voința colectivă; malformațiile psihice provenite din uzura dată de această putere creează personaje alienate, care pot face rău nu numai unei țări, ci întregii lumi. Fantasma preamăririi, credința oarbă în deciziile fără cusur ale unui personaj rupt de realitate sunt semne că societatea trebuie să acționeze și să oprească dintru început apariția comportamentelor dictatoriale. De multe ori a fost nevoie de un Filip pentru a da semnalul acestei stări de fapt și de a face diferența între bine și rău.
1 Cătălin Marius Negoiță este absolvent al Liceului B.P. Hașdeu din Buzău (1992) și al Academiei de Studii Economice București (1998) și, în prezent, masterand la Facultății de Arte Dunărea de jos, Galați. Deși studiile sale nu sunt în domeniul cultural, are o semnificativă activitate literară și artistică. În 2014 a publicat primul text literar în revista Baaadul Literar Bârlad. În 2022 publică volumul Piruete în sensul acelor de ceasornic, Editura LETRAS, București – poezie și, în 2024, Platforma adolescentului Filip, proiect pictopoetic. A colaborat la publicații precum Literadura, Spații culturale, Caietele de la Tintești, Renașteri Buzoiene. Expoziții personale: Stare de pericol (Galeriile de artă Buzău, 2018); Fraterna (Galeriile de artă Buzău, 2019); Exercițiu de respirație (Galeriile de artă Buzău, 2020); Fel si chip (Galeriile de artă Buzău,2023); Platforma adolescentului Filip(Muzeul Octavian Moșescu, Râmnicul Sărat, 2024). Expoziții de grup: București 2014, 2016; Buzău 2017, 2018; Florența 2019; Galați 2024, 2025; Brăila 2024. Poetul și pictorul are în proiect și o piesă de teatru.
