Comentariu despre traducerea poeziilor lui Mihai Eminescu de către Diana Cârligeanu aka K. V. Twain în limba engleză

3
642

Mircea Pella intră într-o polemică aparent cordială cu Diana Cârligeanu aka K. V. Twain, scopul final fiind însă a lăuda traducerile lui Adrian G. Sahlean din opera lui Mihai Eminescu. Dl. Sahlean a tradus un număr mic de poezii care i s-au părut că pot transmite din limba română în limba engleză muzicalitatea, nu numai spiritul marelui nostru poet. Cum limba engleză este mai puțin muzicală și vocalică decât româna, acest lucru a limitat lucrul dlui Sahlean cu poezia marelui bard. Cum dl. inginer Mircea Pella a insistat să publicăm comentariile sale, am considerat de cuviință, considerațiile domnie-sale fiind mai importante decât un simplu comentariu adăugat unui articol, să publicăm aceste contribuții sub forma unui articol. (Fitralit)

Postez comentariile ce urmează fără intenție polemică, ci doar una, eventual, constructivă, considerând efortul nobil, declarat din start, de a-l face pe Eminescu „să fie mai bine cunoscut şi apreciat pe plan internaţional“. Îmi permit să le fac în virtutea celor peste trei decenii de viață în America și ca vorbitor de limbă engleză, cu o bună înțelegere a nuanțelor și capcanelor limbii vorbite, cizelate, în plus de peste două decenii ca traducător pasionat din română în engleză și invers din diverși poeți și, mai ales, Eminescu.

Traducerea prozodică este piatra de încercare pentru orice traducător de poezie, obligat să redea cât mai fidel mesajul poetic, să nu devină un traditore, dar încorsetat de ritm și rimă. Aplicată la Eminescu, obligația e și mai covârșitoare, considerând importanța poetului în limba, literatura și cultura românească, mai ales când motivația efortului e să aducă „îmbunătăţiri, în raport cu versiunile existente, la nivel de naturaleţe şi stilizare a limbajului, precizie şi muzicalitate“. O responsabilitate copleșitor de înaltă, care obligă la un rezultat comparabil cu originalul, ca nivel de realizare poetică. Și totuși…

Mă voi rezuma la analiza traducerii poeziei Cu mâne zilele-ţi adaogi… și voi încerca să fiu cât se poate de concis, la obiect și, sper, edificator.

O caracteristică fundamentală a versului eminescian e cantabilitatea, muzicalitatea lui, minunata fluiditate, care face poezia lui Eminescu atât de ușor recunoscută și îndrăgită de românii de pretutindeni.

Rezumându-mă, în sensul acesta, doar la partea de tehnică, la structura poeziei, ritmul și rima sunt cele care dau muzicalitatea, care generează „unda“ versului, acea cadență pe care o aștepți când citești poezia – mai ales, cu voce tare și recomandat când vine vorba de Eminescu.

Cu mâne zilele-ţi adaogi… are un tetrametru iambic, iar structura silabică e [9/8/9/8] constantă de-a lungul poeziei – în ciuda imperfecțiunilor, cum e viață/vieți (speculez: ca arhaic trisilabic, în vremea lui Eminescu) –, care dau muzicalitatea poeziei. Versul său „cântă“. Traducerea e complet inconsecventă in această privință, strofele având structura silabică de [8/8/6/9], [8/8/8/8], [8/6/8/6], [6/6/8/9], [8/6/9/8], [6/6/8/6], [8/8/9/5] și [5/6/8/8], iar metrul iambic e aleatoriu, ceea ce nu-i dă ritm, cadență; poezia nu are muzicalitatea originalului și, la lectură, limba se poticnește.

Referitor la echivalențele poetice, alegerile nu sunt tocmai inspirate sau chiar corecte ligvistic, și imagistica suferă, traducerea nu are aceeași vibrație, nu generează aceleași corespondențe ca originalul. Am să mă rezum la trei exemple:

1. Versul „Şi un vistiernic de vieţi“ e tradus ca “And repository of life’s borns”, ceea ce, în retroversiunea necesară, se înțelege ca „Şi un depozitar/arhivar (sau, mai rău, depozit/arhivă) de „născuţi ai vieții“, care scade din conotația de valoros/prețios a „vistiernicului“. Asta, acceptând că “borns” ar fi corect lingvistic pentru substantivul „născuţi“, ceea ce ar fi o propunere inovatoare pentru tezaurul lexical englez, dacă înțeleg bine intenția traducerii.

2. „Şi-nvârte universu-ntreg“ e tradus “And whirls the universe’s band”, ceea ce, în retroversiune, s-ar înțelege ca „Și rotește/învârte ceata/grupul universului“, dacă ar fi să găsesc un sens adecvat pentru “band”. Din nou, conotațiile scad din valoarea echivalenței propuse de traducere.

3. „Tu ai ş-acum comoara-ntreagă / Ce-n suflet pururi ai avut“ e tradus “You’re still possessed of all the wealth / That into your soul was cast”, ceea ce, în retroversiune, s-ar înțelege ca „Tu ești încă posedată/obsedată/bântuită de toată bogăția / Care a fost turnată în sufletul tău“, ceea ce este evident o deviere de sens. Sensul „aruncat“, ca în zarurile au fost aruncate, echivalentă expresiei “the die is cast”, e desigur nepotrivit.

Mărturisind că am încercat și eu tălmacirea lui Cu mâne zilele-ţi adaogi…, ofer, doar comparativ și fără alte pretenții, varianta mea la ultima strofă, ca exemplu de soluție mai apropiată de sensul versului și care păstrează metrica și muzicalitatea originalului:


And all those images that glitter
And quickly pass, row after row,
Immutable are then reposing
Beneath the thought’s eternal glow.

Privind afirmația unei integrale poetice în engleză a operei eminesciene, nu neapărat remarcabilă în totalitatea ei pentru o audiență vorbitoare de engleză nativă, consider ca e un munte de necucerit – gândindu-mă, mai ales, la Memento mori – și, probabil, nu neapărat util.

Închei, afirmând convingerea că o traducere care, ca performanță poetică, nu se ridică la un nivel comparabil cu originalul, face un deserviciu nu numai poeziei, poetului și traducătorului, ci și răspândirii literaturii și culturii române pe plan internațional.

Articolul precedentO posibilă contiguitate româno-slavonă și rezultatele ei?
Articolul următorIannis Doukas*, τοπίαπουσ’ αρέσουν / peisaje care îți plac

3 COMENTARII

  1. Raspund pe loc la un comentariu penibil. Mircea Pella nu este pseudonimul meu, domnia sa este un retroversionist cu realizari proprii din clasicii romani.”Ne-am dat seama de adevăratul semnatar al comentariului trimis – în trei rânduri spre aprobare Fitralit (în zilele de 3.03., 6.03. și 8.03….” este un comentariu la nivelul unei logici mioape din scenarita personala. „Ne-am dat seama” (cine, noi, pluralul regalitatii? este si altcineva in inferenta asta geniala?) Dl. Pella – cunoscandu-mi retroversiunile – m-a contactat intrigat ca i se refuza un comentariu echilibrat, dar competent. De altfel, vad ca i s-a ignorat ce a scris in auto prezentare, care explica foarte clar cine este de fapt :”Îmi permit să le fac în virtutea celor peste trei decenii de viață în America și ca vorbitor de limbă engleză, cu o bună înțelegere a nuanțelor și capcanelor limbii vorbite, cizelate, în plus de peste două decenii ca traducător pasionat din română în engleză și invers din diverși poeți și, mai ales, Eminescu.” In plus, a trimis spre validarea propriei persoane traducerea sa din Scrisoarea III, si linkul paginii sale cu traduceri. Rastalmacirea asta e de domeniul CALOMNIEI.
    Despre raspunsul meu pentru Diana Carligeanu aka K.V.Twain, ti-am scris personal ca pregatesc unul amplu, din perspectiva anglistica. Am mai scris, dupa cateva zile, ca nu poate fi gata pana la data ceruta de tine 03.16 („dacă vrei să apară în numărul pe martie”). RASPUNSUL MEU ADEVARAT IL VOI TRIMITE IN CURAND – SA VEDEM DACA VEI AVEA INDRAZNEALA SA IL CENZUREZI!

  2. Dincolo de interpretarea ridicolă a identității la postarii dlui Mircea Pella (cum poți să publici, într-o revistă de specialitate, un text „polemic”, fără sa te asiguri că știi precis cine e autorul?) nu știu dacă să fiu măgulit sau nu că mi se pune o poză de acum 15 ani!

  3. Răspund pe loc la un comentariu penibil. Mircea Pella nu este pseudonimul meu, domnia sa este un retroversionist cu realizări proprii din clasicii români.”Ne-am dat seama de adevăratul semnatar al comentariului trimis – în trei rânduri spre aprobare Fitralit (în zilele de 3.03., 6.03. și 8.03….” este un comentariu la nivelul unei logici mioape din scenarită personală. „Ne-am dat seama” (cine, noi, pluralul regalității? este și altcineva în inferența asta genială?) Dl. Pella – cunoscându-mi retroversiunile – m-a contactat, intrigat ca i se refuză un comentariu echilibrat, dar competent. De altfel, văd ca i s-a ignorat ce a scris în auto prezentare, care explica foarte clar cine este de fapt :”Îmi permit să le fac în virtutea celor peste trei decenii de viață în America și ca vorbitor de limbă engleză, cu o bună înțelegere a nuanțelor și capcanelor limbii vorbite, cizelate, în plus de peste două decenii ca traducător pasionat din română în engleză și invers din diverși poeți și, mai ales, Eminescu.” În plus, a trimis spre validarea propriei persoane traducerea sa din Scrisoarea III, și link-ul paginii sale cu traduceri. Răstălmăcirea asta e de domeniul calomniei.
    Despre răspunsul meu pentru Diana Carligeanu aka K.V.Twain, ți-am scris personal ca pregătesc unul amplu, din perspectiva anglistica. Am mai scris, după câteva zile, ca nu poate fi gata pana la data ceruta de tine 03.16 („dacă vrei să apară în numărul pe martie”). RĂSPUNSUL MEU ADEVĂRAT ÎL VOI TRIMITE ÎN CURÂND – SA VEDEM DAC-A VEI AVEA ÎNDRĂZNEALA SA ÎL CENZUREZI!

Lasă un răspuns