„Traducțiunile sunt o literatură”

, and |februarie 28, 2018|Editorial, Nr. 28, Revista de Traduceri Literare

Un dialog între Dan C. Mihăilescu și Radu Paraschivescu – 21 februarie 2018 Așa a început o discuție foarte vie, antrenantă, la Librăria Humanitas Cișmigiu, între două vedete ale Editurii Humanitas, numiții Dan C. Mihăilescu și Radu Paraschivescu, discuție care a fost, cu siguranță, purtată nu o singură dată în particular de cei doi – unul traducător de forță, dar și deosebit de productiv prozator și subtil comentator de fotbal,…

Burse pentru traducători de literatură din germană, respectiv catalană

|februarie 21, 2018|Comunicate

1. Cerere de candidatură: rezidențe finanțate pentru traducători de romane, poezii sau eseuri germane (termen: 28 februarie 2018) Institutul Goethe oferă rezidențe finanțate pentru traducători din limba germană în Gut Siggen sau Dresden-Hellerau (Germania). Întâietatea este acordată traducătorilor care lucrează la texte contemporane. Traducătorii pot rămâne șase până la opt săptămâni și vor primi o bursă de 1.500 € plus costurile de mâncare și de călătorie. Termen limită pentru depunere:…

Membri… și membri ai FITRALIT

|noiembrie 30, 2017|Editorial, Nr. 25, Revista de Traduceri Literare

Este greu să ajungi să-i cunoști pe toți membrii filialei proprii, chiar dacă ești președintele ei. Unii sunt foarte bolnavi – în aproape un an, ne-au părăsit nu mai puțin de 10 colegi și colege! –, iar alții nu vin pe la noi cu anii, nici nu mai știu unde este sediul Filialei București – Traduceri Literare a Uniunii Scriitorilor din România. Chiar zilele trecute s-a dus cineva la vechiul…

La Miercurea Ciuc există o școală de traduceri – inclusiv literare

|iunie 29, 2017|Editorial, Nr. 20, Revista de Traduceri Literare

De vreo trei ani încoace am luat calea (și am prins gustul) navetei spre Miercurea Ciuc, în calitate de cadru didactic asociat al Universității Sapientia din localitate: o universitate tânără, înființată abia în anul 2001. Printre cele trei facultăți fondatoare se numără și cea de filologie, cu specializarea inițială română-engleză, căreia, de câțiva ani, i s-a adăugat și cea de literatură comparată-engleză. Această colaborare reprezintă pentru mine o onoare, dacă…

Burse pentru traduceri din limba catalană

|martie 2, 2017|Comunicate

  Institutul Ramon Llull anunță deschiderea sesiunii de solicitare a granturilor/burselor pentru traduceri și rezidență. – Bursele pentru traduceri: se adresează editorilor care urmează să publice o lucrare originală din limba catalană în perioada iulie 2017–noiembrie 2018. Primul termen limită pentru depunerea de solicitări este 18 aprilie 2017. http://www.llull.cat/english/subvencions/traduccio_literatura_intro.cfm – Bursele pentru rezidență: se adresează traducătorilor care lucrează în prezent la traducerea unei lucrări originale din limba catalană. Primul termen…

Despre traducere, retraducere din rusă – Tolstoi

|iulie 27, 2016|Nr. 09, Retraducere, Revista de Traduceri Literare

Momentul 1988 a însemnat pentru România, ca și pentru celelalte țări din lagărul socialist, o eliberare vizibilă și în domeniul traducerilor. La început, din comoditate și pentru a ocupa repede piața, editurile au preferat necondiționat vechile traduceri, extrem de avantajoase pentru că textul finit exista la îndemână, uneori fiind nevoie doar a fi cules și, de asemenea, pentru că oferea un avantaj extrem de mare – neplata drepturilor de autor…

Conferința de la Köln – Texte traduse

, , , , , , , and |iulie 27, 2016|Atelierul traducătorului literar, Conferința de la Köln, Nr. 09, Revista de Traduceri Literare

Romeo și Julieta, Actul I, Scena 5 Versiunea 1 ROMEO: De-i mâna ta altar și-l pângăresc Să-mi fie asta cea mai dulce vină Buzele-mi, pelerini, se pregătesc Acum, să facă-atingerea mai fină. JULIETA: Bun pelerin, zău, mâna nu-ți greșește, Ea face doar ceea ce se cuvine Atunci când mâna sfântă se unește Cu altă mână, fără de rușine. ROMEO: Dar sfinți și pelerini n-au buze oare? JULIETA: În rugăciune prinse, pelerine! ROMEO:…

Traducerile fac o literatură. Pentru o istorie a literaturii române prin traduceri

|martie 23, 2016|Editorial, Nr. 05, Revista de Traduceri Literare

„Traducțiile nu fac o literatură”. Afirmația de la 1840 a lui Mihail Kogălniceanu trebuie luată cum grano salis, nu ca o formă de protecționism cultural, ci ca o reacție compensatorie împotriva excesului de adaptări realizate (superficial) în detrimentul producției literare autohtone, originale. În fapt, de calitatea literară a traducerilor a depins însăși constituirea culturii și a literaturii noastre. În primul rînd, modernizarea și dezvoltarea ei. Cu, în secolul 19, formarea…

Traducerea literară, o gară cam tristă și friguroasă

|februarie 16, 2016|Drepturi de autor – Traducători literari, Nr. 04, Revista de Traduceri Literare

Cred că toți cei care lucrăm în domeniul traducerii literare știm că există probleme serioase cu ocupația noastră, probabil prima dintre ele fiind însuși faptul că nu știm sigur dacă asta chiar e o profesiune propriu-zisă, o profesiune viabilă, o profesiune care, printre altele, să ne permită să trăim decent. Cititorii mai interesați, care primesc adesea traduceri de o calitate îndoielnică, își dau și ei seama că există probleme. Probabil…