De vreo trei ani încoace am luat calea (și am prins gustul) navetei spre Miercurea Ciuc, în calitate de cadru didactic asociat al Universității Sapientia din localitate: o universitate tânără, înființată abia în anul 2001. Printre cele trei facultăți fondatoare se numără și cea de filologie, cu specializarea inițială română-engleză, căreia, de câțiva ani, i s-a adăugat și cea de literatură comparată-engleză.
Această colaborare reprezintă pentru mine o onoare, dacă mă gândesc că la ridicarea standardelor de excelență ale facultății au contribuit înaintea mea nume importante ale anglisticii românești, precum Alexandra Pusi Cornilescu, Ileana Baciu și Ilinca Crăiniceanu; o onoare, dar și un prilej de bucurie sufletească, aceste deplasări hrănindu-mi nostalgia anilor copilăriei și ai adolescenței, cu lungile și nenumăratele vacanțe petrecute în urbea bunicilor mei materni. Unora le poate părea un pic bizar că obiectul colaborării mele cu Universitatea Sapientia nu constă în vreun curs Shakespeare sau de traducere literară din engleză în română, ci în două cursuri masterale axate pe cu totul alte teme – metodologia traducerii specializate și, cireașa pe tort, traducerea literară din maghiară în română.
Programul masteral dedicat traducerii a luat ființă în anul 2013, la inițiativa departamentului filologic, directoarea lui fiind conferențiarul universitar Zsuzsa Ajtony, o foarte bună cunoscătoare a operei lui George Bernard Shaw și o demnă discipolă a Alexandrei Cornilescu, sub îndrumarea căreia a obținut titlul de doctor în filologie cu calificativul summa cum laude pentru o teză publicată în Marea Britanie. Este un masterat internațional, care funcționează pe baza unei colaborări cu Universitatea din Debrețin; profesorii de acolo țin cursuri la Miercurea Ciuc, iar masteranzii au stagii de pregătire în deplasare. Disciplinele practic-aplicative prevalează în planul de învățământ, iar cursurile de traduceri acoperă mai multe domenii, precum științele juridice și economice. Este motiv de mândrie pentru colegii din Miercurea Ciuc faptul că un absolvent de-al lor realizează varianta maghiară a Monitorului oficial.
Un alt câștig al acestui program masteral este faptul că există mai multe direcții în traducerea literară: din engleză în maghiară și invers (Zsuzsa Ajtony este cea care se ocupă de acest segment), din română în maghiară („pandantul” meu este reputatul traducător de literatură română Szonda Szabolcs) și din maghiară în română.
Dispariția neașteptată a prolificei și harnicei traducătoare de literatură maghiară Anamaria Pop (în 2015) ar fi lăsat un gol greu de umplut dacă, începând cu anul 2012, la ”Casa Traducătorilor Maghiari” din Balatonfüred, nu s-ar fi organizat o serie de seminarii de traduceri literare din maghiară în română. La prima ediție a acestui seminar, doi dintre cei patru participanți care au lucrat sub îndrumarea mea, au fost absolvenți ai ”Universității Sapienția” din Miercurea Ciuc. Cel care, până la urmă, s-a detașat din plutonul de patru a fost poetul brașovean Andrei Dósa, care astăzi se poate lăuda cu mai multe apariții editoriale însemnate.
Tot din școala Sapienței provine Ingrid Tomonicska, participantă la seminariile cu numărul doi și patru (2014 și 2017), fostă doctorandă a regretatului Andrei Bodiu, co-traducătoare în trei proiecte de traducere colectivă ce au constituit tema de lucru a acestor seminarii: volume de teatru de Zalán Tibor și Kiss Csaba, și o antologie de proză scurtă maghiară contemporană. Primele două volume fac parte din seria de „Teatru maghiar contemporan” pe care o coordonez la Editura Tracus Arte, iar al treilea urmează să fie lansat în octombrie, cu ocazia festivalului ieșean de literatură și traduceri FILIT, la o altă prestigioasă editură bucureșteană. Și ce bucurie mai mare poate avea un traducător de teatru decât să-și vadă piesa montată? Este cazul lui Ingrid, a cărei traducere a unei drame de Zalán Tibor, Apoi o să crăpăm, a fost recent folosită de Trupa de Teatru Clepsidra în teatrul bucureștean La Scena. Câteva imagini din spectacol le puteți vedea în fotografiile ce însoțesc acest text.
Revenind la masteratul de traduceri de la Sapienția-Ciuc este reconfortant să descoperi, pe lângă cursanți mai mult sau mai puțin harnici, și oameni realmente înzestrați cu har, cu sclipiri spontane, cu o bună cunoaștere a limbii țintă; studenți ca Emese Peti, care mi-a demonstrat că este capabilă nu doar să traducă metric, în heptametri și hexametri dactili, Lucy in the Sky with Diamonds, ci un întreg corpus de texte din repertoriul unor formații, dar și artiști pop precum Creedence Clearwater Revival, Harry Chapin, Rod Stewart etc.; ca Alpár Krecht, un foarte bun traducător profesionist de texte tehnice din germană în maghiară, dar care poate versifica și traduce cu eleganță și din maghiară în română; sau ca foarte tânăra Réka Vitályos-Bartalis, care, cu un stagiu post-universitar de un an la Institutul Balassi din Budapesta (unde sunt pregătiți exclusiv traducători literari), ar putea deveni, în scurt timp, cea mai autorizată voce a unei viitoare generații de traducători literari.
