Gabriela Lungu: „Traducătorul este un altruist, un cavaler. Și un singuratic”

and |Interviu, Nr. 35, Revista de Traduceri Literare

O discuție despre traducerea și retraducerea literară între Gabriela Lungu și Doina Borgovan Gabriela Lungu, născută în 1949 la Sebeș, este absolventă a Facultății de Litere a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj, doctor în filologie cu o teză despre proza lui Giorgio Bassani. A tradus din limba italiană volume semnate, printre alții, de Giuseppe Tomasi di Lampedusa, Margaret Mazzantini, Alessandro Baricco, Pier Paolo Pasolini, Dacia Maraini, Niccolo Ammaniti etc. A primit…

Ana Nicolau: „Se simte traducătorul de meserie”

and |FILIT 2017, Interviu, Nr. 25, Revista de Traduceri Literare

Mă bucur că la o masă comună, la Filit, au putut sta alături și editori, și traducători. Aș dori să ne răspundeți la cîteva întrebări despre traducere și traducători, din perspectiva directoarei Editurii Nemira. Ce înseamnă traducerile pentru editura dumneavoastră? Care e proporția traducerilor printre lucrările pe care le publicați? În cea mai mare parte pe piața românească de carte sunt traducerile străine, ceea ce nu este un caz particular,…

„Este traducătorul literar un creator?”

|Nr. 20, Revista de Traduceri Literare, Statutul traducătorului literar

Defectuoasă întrebare! Simplu răspunsul: Este!!! Dar dacă nu-i în primul rând poet adevărat, cum ar putea traducătorul da poeziei acel de la musique avant toute chose? Dacă nu-i scriitor adevărat, cum ar putea da originalului “așezare” în traducere cât să-i lase cititorului sentimentul că ideea aceea prinsă în cuvinte n-ar avea cum să fie altfel formulată!… Ideea deci, miezul, nu doar învelișul! Partea stranie este că uneori traducerea (miez și…

Marta Jordan: „Traduc din necesitatea de a-mi împărtăși emoțiile cu alți oameni”

and |Interviu, Nr. 20, Revista de Traduceri Literare

De vorbă cu Marta Jordan, traducătoare poloneză din limba spaniolă peste douăzeci de volume de proză cu autori remarcabil, precum: Julio Cortázar, Isabel Allende, Juan Mayorga, etc… Cum ai început să traduci, Marta? Am început să traduc din necesitate/dorința de a-mi împărtăși emoțiile și impresiile cu alți oameni. Îmi doream să cunoască și să se bucure și alții de cărțile pe care le-am citit în limba originală, cărți care m-au…

Librăria Cărturești promovează traducătorii literari

|Interviu, Nr. 14, Raftul traducătorului, Revista de Traduceri Literare

La începutul săptămânii 28 noiembrie – 4 decembrie Filiala București – Traduceri Literare a aflat de la Alexandru Știrbu un fapt remarcabil, o surpriză frumoasă pentru traducătorii literari: la librăria Cărturești din Mega Mall este amenajat – pentru o săptămână – un raft al traducătorului literar consacrat colegei noastre, Antoaneta Olteanu, o excelentă traducătoare din limba rusă, care în urmă cu doi ani a primit din partea Filialei București –…

Portetul traducătorului în cărăuș cu totul și cu totul special*

|Nr. 12, Polemici, Revista de Traduceri Literare

Dragă domnule Adrian G. Sahlean, sînt măgulit că articolul meu ți-a trezit interesul, și chiar te-a „zgîlțit”, pentru a te cita (termenul apare, e adevărat, și în interesantul editorial al numărului** semnat de George Volceanov). Nu credeam – nu speram – să produc un asemenea efect „devastator”. Este bine, din cînd în cînd, să fim „zgîlțîiți”, să vedem adică – chiar dacă argumentele mele sînt „sucite”, cum spui dumneata –…

Să o luăm pe căi bătute ori să ne pierdem în pădure? Probleme ale retraducerii

|Nr. 09, Retraducere, Revista de Traduceri Literare

E un adevăr universal recunoscut că un traducător aflat în fața unui text de pus în limba lui își va încerca vocea, va ezita, va merge ca prin unt, se va poticni uneori aproape definitiv sau va zbura departe de text, până când, în cele din urmă, va ajunge la liman, cărat pe brațe sau trâmbițându-și victoria (sau chiar trâmbițându-și victoria cu toate că e cărat pe brațe). A străbătut…