Gazdă primitoare a evenimentelor culturale organizate de Filiala București–Traduceri Literare (Fitralit) a Uniunii Scriitorilor din România, Muzeul Național al Literaturii Române, sediul din strada Nicolae Crețulescu nr. 8, a găzduit un nou colocviu dedicat pasiunii declarate a colegilor și colegelor noastre de breaslă, și anume traducătorii literari.
La sfârșitul lunii martie – un început cald de primăvară cum n-am mai simțit de multă vreme –, am invitat-o pe Linda Maria Baros, poetă și traducătoare din română în franceză și din franceză în română, membră a Filialei București–Traduceri Literare a Uniunii Scriitorilor din România, să ne vorbească despre pasiunea ei privind traducerea lui Nichita Stănescu și a altor poeți români contemporani, dar și cea legată de transpunerea unor importanți poeți contemporani francezi, să ne împărtășească amintiri din perioada când a început să traducă, dacă a schimbat-o traducerea literară ca intelectuală și scriitoare, cum este primită poezia, inclusiv cea tradusă în limba franceză și experiența ei cu prilejul mai multor ediții ale manifestării culturale de prestigiu Le Marché de la poésie, care, tradițional, se organizează în luna iunie a fiecărui an și prezintă cele mai noi apariții editoriale în domeniul poeziei.
Și totuși, la întrebarea noastră implicită din titlul colocviului, și anume care este statutul ei (locuind la Paris de la vârsta adolescenței, învățând la liceu acolo, desăvârșindu-și studiile printr-un doctorat la Sorbona, apoi muncind la Paris) din perspectiva traducerii vs retraducerii literare, Linda nu ne-a răspuns. Este, desigur, o întrebarea complexă. Ar trebui oare – fiind vorbitoare nativă de limba română – ca traducerile ei din franceză în limba română să fie socotite traduceri, în timp ce transpunerile ei din română în franceză să fie considerate retraduceri? Nu credem însă că Linda Maria Baros s-a hotărât cum să definească textele din perspectiva caracteristicilor și stilului acestora, fără să existe, pentru ea, o precizare limpede a conceptului dihotomic de traducere / retraducere literară.
Am prezentat mai sus, în integralitate, discuția purtată de noi la sfârșitul lunii martie 2024 pe această temă. La începutul lunii aprilie, Cristian Bleotu, realizator de emisiuni de la Radio România Cultural, prieten al traducerii literare, a participat la întâlnirea noastră (a Filtralit) și a difuzat radiofonic un interesant material despre colocviul sus-menționat, pe care l-am publicat și noi, în numărul anterior al revistei (vezi: https://www.fitralit.ro/30-04-2024-despre-traducerea-literara-2/).
