ΧΑΙΡΕΤΙΣΜΟΣ / SALUT

0
266
Iossif Venturas

Un poet filosofic, care a încercat cuvântul la întreaga sa greutate, dar l-a lăsat să și plutească a idee, Iossif Venturas este al doilea poet pe care l-am ales din antologia de poezie greacă din Elada. O antologie pe care am girat-o din toată inima, pentru că are poeți și poete de o calitate aparte, care au făcut și fac cinste moștenirii lui Takis Sinopoulos ca poezie, ca loc de expresie a artei. Astfel, Casa Poeziei a căpătat o dimensiunea cu totul specială, devenind un genius loci. (Fitralit)

ΙΩΣΗΦ ΒΕΝΤΟΥΡΑΣ (1938-) γεννήθηκε στα Χανιά της Κρήτης και ζει στην Αθήνα. Έχουν κυκλοφορήσει τα εξής του βιβλία: Υγρός κύκλος (Γαβριηλίδης, 1997), Αριθμητική μιας ανάμνησης (Γαβριηλίδης, 1998), Τάναϊς (Γαβριηλίδης, 2001), Σχόλια σε μαύρο (Γαβριηλίδης, 2006), Κυκλώνιο (Μελάνι, 2009), Το παιχνίδι (Τυπωθήτω, 2014), IBBUR: Οι εβραίοι της Κρήτης 1900-1950 (Μελάνι, 2018), Τα ποιήματα του Πέτρου Αλώβητου (Νίκας/Ελληνική Παιδεία Α.Ε., 2020), Τάναϊς – Τάναϊς και Κυκλώνιο (Νίκας/Ελληνική Παιδεία Α.Ε., 2020), Άσμα Ασμάτων/ το εβραϊκό κείμενο και οι ερμηνείες (Νίκας/Ελληνική Παιδεία Α.Ε., 2021). Από τις Εκδόσεις Νεφέλη έχει εκδοθεί το βιβλίο του Εβραίοι ποιητές του Μεσαίωνα (2005). Συμμετείχε σε συλλογικές ανθολογίες. Στις ΗΠΑ κυκλοφόρησε σε δίγλωσση έκδοση το ποιητικό του βιβλίο Τάναϊς – Τάναϊς και Κυκλώνιο (Red Heifer Press, Καλιφόρνια, 2015) και στο Ισραήλ η ανθολογία ποιημάτων του στα Εβραϊκά, Ισορροπία σε ηλεκτρικό καλώδιο (Carmel, Ιερουσαλήμ, 2008). Ποιήματά του έχουν μεταφραστεί στα Αγγλικά, Γαλλικά, Σερβικά, Ιταλικά, Ισπανικά, Ρουμανικά, Αραβικά και Εβραϊκά και έχουν περιληφθεί σε ανθολογίες. Έχει μεταφράσει ποιήματα των τροβαδούρων, του Jerome Rothenberg και της Νelly Sachs. Διευθύνει το ελληνικό ηλεκτρονικό περιοδικό Poeticanet (www.poeticanet.gr) και την αγγλική ιστοσελίδα (www.poeticanet.com). Είναι Πρόεδρος της Εταιρείας Ελλήνων Συγγραφέων.

IOSSIF VENTOURAS (1938-) s-a născut în Chania, Creta și locuiește în Atena. I-αu fost editate următoarele volume: Cerc lichid (Gavriilides, 1997), Aritmetica unei amintiri (Gavriilides, 1998), Tanais, (Gavriilides, 2001), Comentarii în negru (Gavriilides, 2006), Ciclon, (Melani, 2009), Jocul (Typothito, 2014), IBBUR: Evreii din Creta 1900-1950, (Melani, 2018), Poeziile lui Petru Integrul (Nikas/ Elliniki Paideia S.A., 2020), Tanais/Tanais și Ciclon, (Nikas/ Elliniki Paideia S.A., 2020), Cântarea Cântărilor/ textul ebraic și interpretările sale, (Nikas/ Elliniki Paideia S.A., 2021). Editura Nefeli i-a publicat volumul Poeții evrei din Evul Mediu (2005). A participat la antologii colective. Cartea sa de poezie Tanais/Tanais și Ciclon a fost lansată în SUA în ediție bilingvă (Red Heifer Press, California, 2015) și de asemenea, antologia sa de poezii Echilibru pe un cablu de curent electric, în limba ebraică (Carmel, Ierusalim, 2008). Poeziile sale au fost traduse în engleză, franceză, sârbă, italiană, spaniolă, română, arabă și ebraică, fiind incluse în antologii. A tradus poezii ale trubadurilor, ale lui Jerome Rothenberg și Nelly Sachs. Conduce revista greacă online Poeticanet (www.poeticanet.gr) și al site-ului englezesc (www.poeticanet.com). Este Președintele Societății Scriitorilor din Grecia.

_______________________________________

Η ΑΓΝΩΣΤΗ ΜΟΡΦΗ ΤΟΥ ΠΕΤΡΟΥ ΑΛΩΒΗΤΟΥ

Του Δ. Σολωμού

[…Αυτή είναι η Ελλάδα, είπε ο δάσκαλος. Καλώς ορίσατε είπε ο δάσκαλος. Κυβερνούν οι ανίδεοι, είπε ο δάσκαλος. Λερώνουν με γκριζόμαυρο γκράφιτι, ναι με γκριζόμαυρο γκράφιτι, τα μάτια μας είπε ο δάσκαλος. Καταστρέφουν τους κήπους με τις ορχιδέες μας είπε ο δάσκαλος. Εμείς καταστρέφουμε τους κήπους με τις ορχιδέες μας…]

Από το Η ΔΥΣΚΟΛΗ ΤΕΧΝΗ του Δημήτρη Ελευθεράκη

Ήταν ημέρες που ο Πέτρος Αλώβητος* γονάτιζε στη χλόη, τραγουδούσε: Αξέχαστέ μου ποιητή,
της χώρας μας βλαστάρι,
η λευτεριά που ύμνησες

με άρμα σ’ έχει πάρει.
Ξύπνησε σαν έρωτας
νεραΐδα ονειρεμένη,
κι ήτανε σαν ερωμένη
στο θάνατο και στη ζωή.
Φαύλοι χρόνοι ήρθανε, πιες το κρασί μας Πέτρο. Γύπας απ’ άνοιγμα λερό

αφέντεψε το μίσος.
Φθόνε, φθοράς σπορά,
πού ‘ναι το γιασεμί;
πού τα τριαντάφυλλα;
Τώρα αφέντης ο φονιάς
και γκρίζα τέφρα η χώρα Σπασμένα γύρω μάρμαρα
η λύκαινα χορεύει
κι είναι θρήνοι και στριγκλιές του πόνου λόγια, ουρλιαχτά και απ’ αδελφών το στόμα ξεχύνεται χολή. Ξεστράτισε το φως.
Απλώνει γύρω καταχνιά.
Που ‘ναι η αγάπη; πού η αδελφοσύνη; Όποιος φτερά δεν έχει ψηλά ν’ ανέβει την ανημποριά με μνήμες την παλεύει

κι όταν λιχνίζει ο στίχος τον καρπό

με μιας η λαμπηδόνα ασπαίρει

Στέρεψε το κρασί μας, πιες ουίσκι Πέτρο.
Στις ράχες των βουνών λάμπει ακόμη ο ήλιος. Με χέρι δυνατό γράψε σε βράχο τη ζωή σου:

_________

* Ο Πέτρος Αλώβητος, άγνωστος δάσκαλος, σκιά που χάθηκε, ούτε μια πρόταση γι’ αυτόν στα σχολικά βιβλία, ούτε μια λέξη γι’ αυτόν τον ποιητή που αγαπούσε τη φόρμα, διότι όπως έλεγε, ταίριαζε στη σκοτεινή εποχή που υπήρξε.

____________________________________________

FIGURA NECUNOSCUTĂ A LUI PETROS ALOVITOS

Lui D. Solomos

[…Aceasta este Grecia, spuse maestrul. Bine ați venit, spuse maestrul. Guvernează ignoranții, spuse maestrul. Ne murdăresc ochii cu grafitti gri închis, da, cu graffiti gri închis, spuse maestrul. Distrug grădinile noastre cu orhidee, ne spuse maestrul. Noi distrugem propriile grădini cu orhidee…]

Din ARTA DIFICILĂ de Dimitris Eleftherakis

Au fost zile în care Petros Alovitos** îngenunchea pe iarbă și cânta: Neuitatul meu poet,
vlăstar al țării noastre,
libertatea pe care ai preacântat

cu dricul te-a luat.
S-a trezit ca o iubire
zână din vise,
și-a fost precum o amantă în moarte și în trăire.

Ani desfrânați au sosit, bea-ne vinul, Petros. Vultur din început pătat
a stăpânit ura.
Gelozie, a decăderii însămânţare

unde este iasomia? unde, trandafirii? Acum stăpân e ucigașul și cenușă gri e țara

În jur, marmure sparte lupoaica dansează
și se aud plânsete și strigăte cuvinte de durere, urlete
și din gura fraților se varsă fiere.
S-a îndepărtat lumina.
Se răspândește în jur ceață.
Unde e dragostea? unde e frăția? Cine aripi nu are înalt să se ridice neputința cu amintiri o înfruntă

și când versul pumnul flutură
brusc strălucirea stelelor se înfioară

Ni s-a terminat vinul, bea whisky, Petros.
Pe crestele munților încă mai strălucește soarele. Cu mână sigură scrie-ți pe stâncă viața:

________

** Petru Intactul, maestru necunoscut, umbră care a dispărut, și nici un rând despre el în cărțile de școală, nici un cuvânt pentru acest poet care a iubit forma, pentru că așa cum spunea, se potrivea cu epoca întunecată în care a trăit.

_____________

ΧΑΙΡΕΤΙΣΜΟΣ

Τού Ραφαήλ

μακριά
αιωρείσαι γόνος
στο πέραν
το λευκό
μα τόσο οικείο
της μήτρας το θερμό ξανά το πέλαγο.
Το εάν της γέννησης
το παντοτινό του έρωτα.

τρέμει πάχνη
στο σώμα που υπήρξες, τρέμει μνήμη
σ’ εικόνες καταχνιάς: (σφιγμένα τα χείλη
Με γεύση τρόμου,
ένα μπαλόνι,
το χαμόγελό σου
και σειρήνες –
η κρυμμένη καρδιά σου ουρλιάζει πόλεμο)

Τώρα σαπίζουν
οι ρώγες στο χώμα κυκλώνουν χυμοί τη γη και εγώ
γράφω για θάνατο
που σημαίνει
φτύνω λέξεις στο τίποτε σκάβω στο μηδέν, σκοτώνω τη σιωπή

***

SALUT

Pentru Raphael

departe
să plutești, vlăstare, dincolo
de albul
dar atât de prietenosul al matricii din nou cald larg al mării. Incertitudinea nașterii veșnicia iubirii.

tremură brumă
pe trupul ce-ai fost, tremură amintire
în imagini de pîclă: (buzele încleștate
cu gust de teroare,
o amăgire,
zâmbetul tău
și sirene –
inima ta nedezvăluită țipând a război)

Putrezesc acum sfârcurile în țărână seve învăluie pământul iar eu
scriu despre moarte ceea ce înseamnă scuip cuvinte în nimic sap în neant,
ucid tăcerea

***

ΕΙΣΟΔΟΣ

Πήγαινε στο κόκκινο
Ν’ ακολουθείς τα βέλη
Όταν εισέλθεις
Ν’ αλλάζεις όψη
Πρόσεχε την αραχνοΰφαντη*

Να επιδιώκεις το απρόβλεπτο.

* Ιδέα που κινήθηκε σ’ ενός παιδιού παιχνίδι
νεκρή ‘τανε πριγκίπισσα σ’ οθόνη αναστημένη μαγεύτρα· κι αν του ρίχτηκε στ’ οθόνη αναστημένη πώς του τρυπούσε την καρδιά! Λες κι ήταν σαλεμένη!

***

LOGARE

Du-te la roșu
Urmărește săgețile
Când te loghezi
Schimbă fața
Ai grijă la rețeaua ca un păienjeniș*

Caută impredictibilitatea.

* Idee care a început în a unui copil joacă
prințesa moartă, pe ecran era o înviată
vrăjitoare; chiar dacă a sărit pe ecran înviată,
cum i-a străpuns lui inima! De parcă ar fi fost apucată!

***

ΔΟΚΙΜΗ

Να κατεβεί. Να φορτιστεί.

Κι έπειτα σκόρπιζε στον ποταμό των πίξελς Πλημμύριζαν τ’ αρώματα
κι οι γεύσεις στο κορμί της.
Κι όπως άναβε

έσερνε στα δίχτυα της πουλιά του αγέρα μ’ ακτινωτά πτερύγια
αντλούσε απ’ τις πηγές τους.

Πως χόρευε η μέση της
Πως βογκούσε και
ξερίζωνε βουνά
Πως παρέλυαν οι μύες της κοιλιάς της! Μια ρομφαία την κομμάτιαζε.

Όνειρο που την λίγωνε Ν’ ακυρωθεί.

***

TESTARE

Să fie descărcată. Să fie încărcată.

Iar apoi s-a împrăștiat pe fluviul de pixeli Au inundat parfumurile
și aromele în corpul ei
Și cum se aprindea

trăgea în rețelele ei zburătoare în vânt cu aripioare radiale
absorbea din ale lor surse.

Cum își dansa talia
Cum gemea și
dezrădăcina munții
Cum îi paralizau mușchii burții! O rhomphaia o făcea bucăți.

Vis ce o suprasatura Să fie anulată.

***

SECOND LIFE

Στο άβαταρ που το ονομάζανε Λόλα

Μασά μια τσίκλα… Η Λόλα
(μετρά τον χρόνο;) γυρνά και γελά

κι αυτό το γέλιο (με τη βραχνάδα) λύπη που βγάζει η Λόλα

δεν θα μι
λα.
Λα λα. Θα ‘ναι εγώ.

Έλα λοιπόν Λόλα.
Έχεις τη μορφή gif
Κι εγώ, σπλάτς στο κενό θ’ απλώνω το χέρι
σ’ ό,τι προβάλλει που φεγγάρι φαντάζει
γυαλί φωτεινό.

Και μετά
τι φοβάσαι;
Δεν θα είναι φριχτό το δάκρυ σου Λόλα με το πλήκτρο delete αιφνίδια θα σβήσει.

Θα χαθώ κι εγώ.

***

SECOND LIFE

Avatarului numit Lola

Mestecă o gumă de mestecat… Lola
(măsoară timpul?)
se întoarce și râde

și acest râs
(cu a sa răgușeală) câtă tristețe exprimă Lola,
cuvânt nu va articu – la.
La la. Va fi eu.

Deci vino încoace, Lola, Ai formă de gif
Și eu, splash în gol
îmi voi întinde mâna spre orice apare,

ce a lună aduce sticlă luminoasă.

Și apoi
de ce ți-e teamă? Nu va fi sinistră lacrima ta, Lola, cu tasta delete brusc se va șterge.

Mă voi pierde și eu.

Articolul precedentDan C. Mihăilescu ”Persist în a-mi căuta renașterea”
Articolul următorΤΙ ΕΙΝΑΙ ΠΟΙΗΣΗ / Ce este poezia

Lasă un răspuns