Este mereu emoționant să vezi pomenită țara ta de către călători de altădată, și chiar descrisă, analizată de cei cu știință de carte, pentru care a călători înseamnă a descoperi, a se bucura de lumea cea largă. Și te întristezi dacă nu sunt întotdeauna aprecieri, te bucuri însă dacă vreun călător pe meleagurile țării tale îi vede frumusețea naturii, a obiceiurilor, a oamenilor. Ești mândru.
Cu toate că mândria aceasta unii o numesc patriotism, pentru alții este un substitut pentru propria lor lipsă de substanță și se îmbracă pe de-a-ntregul în aprecierea și realizările altora, ca și cum ar fi ale lor.
Pentru istorici, pentru cercetători este o prețioasă mărturie a unor vremuri apuse, în care manuscrisele despre țară erau rare – câți oameni știau oare, cu secole în urmă, să scrie și să citească: doar învățații; enoriașii nu citeau Biblia, ci repetau cuvintele preotului, care ținea slujba în biserică și care citea din Cartea Sfântă într-un ritual bine stabilit, ornamentat cu cântece menite să adâncească misterul ce avea rolul să-i facă pe credincioși să simtă credința străbătându-le trupul din cap până-n picioare, dar, mai ales, sufletul.
Cât de mare dedicație și bucurie trebuie să ai ca să te ocupi, ani la rând – coordonând un colectiv de specialiști, din întreaga Europă, în limba și cultura arabă –, de scrierile unor demnitari și regi care au trăit cu sute și sute de ani în urmă! Și iată că s-a găsit cineva – și aici o numim cu mândrie pe doamna dr. Ioana Feodorov, membră a Filialei București-Traduceri Literare a Uniunii Scriitorilor din România (Fitralit) – care să-și asume o astfel de întreprindere de largă respirație, reușind să redea necunoscătorilor de arabă operele unor personalități ale epocilor lor, de la Paul de Alep la Atanasie Dabbas și Silvestru al Antiohiei. Îi numim numai pe aceștia din pleiada de cărturari traduși din limba arabă, pentru că ei au consemnat impresii despre țările române.
Fitralit vă propune să vizionați înregistrarea Colocviilor sus-amintite – care au avut loc la sfârșitul lunii mai 2026 –, un regal de literatură arabă tradusă în limba română română. Însoțită de muzică compusă de Anton Pann!
Vom avea bucuria să luăm cunoștință cu texte vechi de sute de ani despre țările românești văzute de străini, într-un proiect european de mare anvergură.
Seriozitatea demersului de amploare sus-menționat este cu atât mai bine demonstrat de faptul că o prestigioasă editură europeană, și anume Gruyters din Țările de Jos, a hotărât să publice nu mai puțin de șase volume, rezultate ale cercetărilor arabiștilor europeni.
Cum vedem și pe afișul evenimentului nostru, Paul de Alep a fost cel mai important cărturar care a scris despre Moldova și Țara Românească: Paul din Alep, Jurnal de călătorie în Moldova și Valahia, traducere și note de Ioana Feodorov, Academia Română, Institutul de Studii Sud-Est Europene, Editura Academiei Române, Muzeul Brăilei – Editura Istros, 617 pagini, 2014. Surpriza acestor Colocvii este că, la final, dar nu în ultimul rând – tot la sugestia dr. Ioana Feodorov –, vom fi martorii unui eveniment cultural aparte: vom asculta Rugăciunea unui dac de Mihai Eminescu în limba română și într-o veche traducere (din anul 1939!) în limba arabă, an în care rememoram jumătate de veac de la trecerea în neființă a marelui bard.
