Peter Sragher, Raport de activitate 2018-2023

0
587




În Raportul de activitate pentru anii 2018 până în 2023, doresc să vă informez în detaliu asupra acțiunilor desfășurate de Fitralit care are drept obiect de activitate traducerea și retraducerea literară, dar și teoria traducerii.


Aș vrea să mărturisesc că sunt onorat să coordonez – evit să spun că eu conduc – această filială care are cei mai bun tradcători de literatură de la noi din țară, cu foarte puține excepții, așa că ar fi un act de superbie să spun că eu conduc ceea ce am denumit odată, la decernarea premiilor filialei Traducători de vis. Mai degrabă se poate spune că acești traducători de excepție îmi îndrumă pașii, ca să găsesc acea cale spre a promova la justa ei valoarea munca lor aparte.

Mă bucur că alături de noi este Președintele USR și mai mulți membri ai conducerii Uniunii, ca să asiste de asemenea la bilanțul filialei noastre după jumătate de deceniu. Mai ales că trebuie să mărturisesc că am primit adesea sprijin din partea domniilor lor în activitatea mea, mai ales privitor la Simpozionul internațional despre retraducerea în domeniul literaturii din 2019. Iar din același an, Simpozionul nostru figurează printre acțiunile importante al Uniunii Scriitorilor din România. Sper ca și în viitor, Fitralit să primească același ajutor ca și până acum, nu doar unul de natură morală, ci și financiară.

***


Revista de traduceri literare

Să începem cu activitatea la Revistă, pe care o publicăm din luna octombrie 2015 lunar, exclusiv online. Fără niciun fel de ajutor financiar, cu multă muncă făcută din plăcere și rareori plătind colaboratorii. Avem un redactor deosebit de valoros, dl. Alexandru Skultety care verifică fiecare articol în parte și cel de-al patrulea specialist care se ocupă de introducerea tuturor articolelor, fotografiilor, filmărilor etc. în această revistă – singura din țară care se ocupă exclusiv de traducerea literară –, așa că există de aproape opt ani de zile o bibliotecă virtuală – scrisă, audio-vizuală și audio – aproape a întregii activități a filialei noastre care poate fi consultată oriunde și oricând în țară și în lume.

Am ajuns la numărul 77, publicat de curând (au fost două perioade în care nu am publicat revista, în timpul pandemiei și mai recent, odată ce am pierdut cel care o introducea pe site-ul nostru de internet, https://www.fitralit.ro).

Este singura revistă care se ocupă de traducerea literară din toate punctele de vedere: de la rubrica Editorial – care abordează subiectele cele mai importante din sfera traducerii, la rubrica Work-In-Progress și Atelierul traducătorului în care traducătorii își prezintă lucrările pe care le transpun în limba română cu dificultățile întâmpinate în redarea în română a operelor literare abordate, adesea în formulă bilingvă. Rubrica Recenzii de traducere este care care ne stă cel mai aproape de suflet, pentru că astfel de materiale nu apar în alte reviste, criticii și istoricii literari rezumându-se cel mai adesea să amintească traducătorul literar și să noteze, din amabilitate sau prietenie, mai degrabă, cine a efectuat traducerea.

Este, de fapt, și rațiunea pentru care am început – la sugestia colegilor și din dorință proprie – această întreprindere editorială în spațiul virtual. Nu ne-am oprit doar la membri ai filialei care să fie invitați să scrie articole pentru Revistă, ci avem și colaboratori de la alte filiale din țară, dar și colaboratori nemembri ai USR, dar și a unor membri ai Filialei sau a USR din străinătate. Încurajăm și tineri filologi să devină colaboratorii noștri.

Numărul dedicat în integralitate spiritualității ucrainene în luna martie 2022 – poeți, prozatori și artiști vizuali – a fost realizat cu ajutorul traducătoarei literare Maria Hoșciuc, din minoritatea ucrainienă din România, care acum trăiește și lucrează în Germania –, dar am invitat și literați, intelectuali și artiști vizuali ucraineni să participe la acest proiect de suflet. Majoritatea articolelor din acel număr le-am publicat bilingv. În penultimul număr am publicat o serie de poezii din opera lui Mihai Eminescu traduse în limba engleză de către talentata traducătoare Diana Cârligeanu aka K.V . Twain, desigur, tot în variantă bilingvă cu un studiu introductiv al autoarei în care se compară diferite variante ale unor traduceri anterioare din Eminescu în limba engleză.

Colaborări cu alte reviste literare și de cultură

Ne bucurăm de faptul că ”România literară” a preluat din ”Revista de traduceri literare” un articol al lui George Volceanov privitor la Statutul Traducătorului și de asemenea a publicat trei comunicări științifice ale Simpozionului Internațional despre retraducere din 2019, ale lui Liviu Franga, Ioana Costa și Gheorghe Bârlea cu privire la Homer și retraducerea Iliadei și Odiseii din greaca veche. De asemenea, am avut o bună colaborare cu ”Observator cultural” care a republicat o serie de articole privind Editura Humanitas și modul jignitor și neprofesionist în tratarea unor traducători literari de marcă ai filialei noastre.

Ne bucurăm de asemenea că ”Revista de traduceri literare” a început să fie citată în reviste și chiar în cărți, devenind astfel un reper, atunci când este vorba despre traducerea literară. Aceasta dă seamă de calitatea textelor publicate de noi, dar și de punctele de vedere originale pe care le lansează în peisajul cultural al țării noastre.


***


Colocviile de traduceri literare

Au fost inițiate de noi în anul 2013 și au ajuns la numărul 48. Este o platformă pentru o dezbatere mai aprofundată a unei teme de traducere cum a fost cea despre Plagiatul în domeniul traducerilor literare sau Statutul traducătorului literar, adică dacă traducerea literară poate să fie considerată o operă proprie, originală sau este vorba numai despre o simplă transpunere a unui opus dintr-o limbă în alta, ceea ce a determinat chiar o polemică spumoasă între colegii de breaslă Radu Toma și Adrian Săhlean, iar mai de curând am avut o dezbatere asupra chestiunii dacă traducerea de teatru se deosebește de celelalte traduceri din diferite genuri (poezie, proză, eseu etc).

L-am invitat din Grecia și pe Stavros Deligiorgis, o somitate în domeniul traducerilor, profesor emerit al Iowa University, pentru o discuție aplicată despre frontierele traducerii literare, Stavros născându-se acum nouă decenii la Sulinacare poate oricând fi urmărită pe canalul nostru de youtube.

Mai mult de jumătate dintre ”Colocviile de traduceri literare” au avut parte de prezența scriitorilor traduși sau de teoreticienii literari străini, organizate fiind cu sprijinul institutelor culturale de la București, fie că a fost vorba de Institutul Cultural Italian, Goethe-Institut, Forumul Cultural Austriac sau Institutul Polonez din București etc.


***


Arhivă scrisă, audio-video și audio

De la jumătatea anului 2015 am pornit să concepem – cu ajutorul lui Victor Jalbă-Șoimaru, cu care am conlucrat șase ani – sigla și formatul site-ului filialei noastre. Pe de o parte, nu am dorit, ca alte filiale, să avem un site gratuit, pe care să apară o mulțime de reclame ce distrag atenția de la obiectul și subiectul site-ului. Pe de altă parte, am vrut ca activitatea noastră să fie accesibilă oricând, oricui și oriunde în lume. Drept urmare dispunem de o arhivă audio-video cu aproape toate ”Colocviile de traduceri literare”, o arhivă cu toate cele 77 de numere ale ”Revistei de traduceri literare” și o arhivă cu interviurile pe care colegii noștri le-au acordat radioului public.


***

Simpozioane de traducere și retraducere literară

În afară de Colocvii, am organizat și primul Simpozion internațional despre retraducerea literară – octombrie 2019 – de la noi din țară. Am colaborat excelent dl. Prof.univ.dr. habil.Liviu Franga, decanul de atunci a Facultății de Limbi și Literaturi Străine din cadrul Universității din București (FLLS-UB). Am fost sprijiniți și de Ministerul Culturii și Uniunea Scriitorilor în această întreprindere. Ca urmare a Simpozionului sus-menționat, am publicat și volumul Provocarea retraducerii literare. Rescrierea literaturii universale în limba română. Actele Simpozionului internațional de retraducere literară. București, 4-5 noiembrie 2019, Editura Uniersității din București, decembrie 2020.

Din cauza pandemiei, am fost nevoiți să anulăm alte simpozioane – refuzând să organizăm online în anul 2020 și 2021 un simpozion de o asemenea importanță și întindere –, dar am reluat această activitate în luna noiembrie 2022, când s-a desfășurat Simpozionul național despre traducere și retraducere. Tot cu ajutorul FLLS-UB, a doamnei decan, Conf.univ.dr. Laura Sitaru și a doamnei prodecan Prof.univ.dr.habil Alina Tigău. FLLS-UB este alături de noi de la început și va fi și în continuare: pune la dispoziție Casa universitarilor pentru desfășurarea Simpozioanelor și de asemena tehnică pentru sonorizare fără nicio pretenție financiară. Universitatea din București publică pe propriile costuri volumele aferente Simpozioanelor. Face mult. Și avem toate garanțiile că acest sprijin va continua și în viitor.

De această dată n-am mai primit niciun fel de sprijin din partea Ministerului Culturii sau a USR. Ne dorim ca pe viitor, conducerea USR, dar și Ministerul Culturii să ne sprijine nu numai moral, ci și financiar în organizarea unei întreprinderi de o asemenea avergură, la care are peste 30 de participanți și participante din București, din țară, și uneori, din străinătate.


Suntem în curs de pregătire a unui volum cu lucrările științifice prezentate la Simpozion, Avatarurile traducerii și retraducerii literare, care va apărea în această toamnă tot la Editura Universității din București. Ca și primul volum, el va apărea co-editat de Filiala noastră, Fitralit.


***


Colecția – Teoria traducerii

Primul volum care a apărut din această colecție este cel al lui Friedrich Ernest Schleiermacher Über die verschiedenen Methoden des Übersetzens / Despre feluritele metode de traducere, traducere și note de Viorica Nișcov, studiu introductiv de Victor Ivanovici, Editura Brumar, Timișoara, 2019. Volumul a fost scos de Fitralit și întreaga serie este coordonată de Prof.univ.dr. emerit Victor Ivanovici – Universitatea Artistotel din Thessaloniki și Prof.univ.dr. emerit Radu Toma, Universitatea din București.

Următorul volum pe care dorim să-l publicăm (în cea mai mare a apărut în numerele revistei noastre din 2016 și 2017) în seria sus-amintită este cel al poetului și traudcătorului Yves Bonnefoy, La Communauté des traducteurs, Presses universitaires de Strasbourg, 2000.


***


Colecția de Poezie

Primul volum apărut în această colecție a apărut în anul 2017, așa că nu vom mai vorbi de el. Al doilea volum îl reprezintă antologia de poezie chineză clasică, publicată într-un format și cu o grafică de excepție: Cuvântă ploaia cea sihastră/ Hua Ba Shan Ye Yu, ediție, bilingvă în chineză și română cu un studiu introductiv, note și traducere de Florentina Vișan, Editura Creator, Brașov, 2019.

Al treilea volum – lansat la prima ediție a ”Festivalului Internațional Ion Monoran”, Timișoara, 2019 – aparține poetului ceh Miroslav Sosoi, Černá dvojka / Sfânta Doime Neagră, ediție bilingvă, în cehă și română, prefață, note și traducere de Mircea Dan Duță, Editura Brumar, Timișoara, 2019.

Al patrulea volum este al poetei slovace Martina Straková, Ilustrate din locuri invizibile, prefață, note și traducere de Mircea Dan Duță, Editura Brumar, Timișoara, 2022.

Sub egida Fitralit a apărut de curând și antologia Casa Poeziei Grecești Takis Sinopoulos și prietenii ei. Florilegiu bilingv de poezie elenă contemporană, traduceri din limba greacă de Angela Bratsou, Luminița Kostopoulou și Stavros Deligiorgis, Uniunea Elenă Româmnă, București, 2022.

La inițiativa noastră au apărut și două volume de proză scurtă ale scriitorului chinez Lao Ma, Petrecere de unul singur și Fericire sută la sută, note și traducere din limba chineză de Maria Bălașa, Editura Ravex Coms, București, 2018.


***


Festivaluri de poezie

Fitralit a co-organizat în decursul anilor mai multe evenimente culturale internaționale din țară, ocupându-se de invitarea poeților și poetelor din străinătate, de traducerea poeziilor în limba română și alte elemente de organizare și promovare a evenimentului cultural.

a. ”Poezia – Port la Dunăre. Festival internațional de literatură, care celebrează Dunărea ce trece prin 10 state europene, organizat de Centrul Cultural Dunărea de Jos (CCDJ), prin Florina Zaharia și echipa ei, în anii 2018-2019 și de Filiala Sud-Est în anul 2022, împreună cu Florina Zaharia și CCDJ.

b. ”Ziua Mondială a Poeziei”, Galați, edițiile 2018 și 2019, împreună cu CCDJ și Florina Zaharia.

c. ”Festivalul Internațional Ion Monoran” – edițiile I din 2019 și III din 2022.

Articolul precedentConvocator
Articolul următorPeter William Petersen. About Photography & Statement

Lasă un răspuns