Cu gîndul la Mioara Caragea

|ianuarie 31, 2018|In Memoriam Mioara Caragea, Nr. 27, Revista de Traduceri Literare

Lisboa, manuelino, o eléctrico, Tejo, azulejo, fado, pastel de nata, Amália, Belém, Alcobaça sînt doar cîteva din sumedenia de referințe culturale, care mai de care mai speciale, ce îi deschideau în 1992 studentului din anul I de la portugheză B o lume de poveste, o Portugalie de vis despre care nu știa mai nimic. La începutul anilor ‘90, la Facultatea de Limbi Străine a Universității din București nu existau proiectoare…

Un gând pentru Mioara

|ianuarie 31, 2018|In Memoriam Mioara Caragea, Nr. 27, Revista de Traduceri Literare

Pe Mioara, pe Dan, pe Roxana și pe Daniel i-am cunoscut în ceea ce, în sinea mea, continui să numesc „epoca de glorie” a începuturilor. Când, fiind puțini, și chiar întâlnindu-ne rar, ne știam și ne urmăream, țineam unul la altul, eram solidari, iar Ambasada Portugaliei ne dădea atenție. Mioara era veselă și împlinită, sigură pe ea și pe capacitățile ei. Pe urmă, a început drumul Calvarului ei. Ne-am văzut…