Acasă Blog

Masă rotundă: Ce este – și ce nu este – traducerea literară?

0
Simpozionul internațional despre traducere și retraducere literară, 25-26 octombrie 2024, Casa Universitarilor, București

Simpozionul internațional despre traducere și retraducere literară
octombrie 2024

Realizator: Cristian Bleotu, Radio România Cultural*

Radio România Cultural – partener media al Simpozionului
Cristian Bleotu – realizator Radio România Cultural

La sfârșitul Simpozionului internațional despre traducere și retraducere literară, desfășurat, în octombrie 2024, la Casa Universitarilor din București, în organizarea Filialei București – Traduceri Literare a Uniunii Scriitorilor din România (Fitralit) și a Facultății de Limbi și Literaturi Străine a Universității din București (FLLS–UB) a avut loc – după două zile de prezentări ale unor comunicări științifice, unele la fața locului, altele prin zoom din diferite colțuri ale lumii – o dezbatere cu totul specială, declanșată / provocată de unul dintre colegii noștri de breaslă, în care am căutat să analizăm și să răspundem la o întrebare fundamentală, ce frământă de ani și ani de zile breasla și care este de natură să definească însuși statutul nostru: Ce este de fapt – traducerea literară? 

Au fost invitați să ia cuvântul – ca vorbitori principali la această masă rotundă – o serie de colegi de breaslă:  traducătoarea de literatură Marina Vazaca, prof. univ. dr. em. Coman Lupu (FLLS–UB), traducătorul literar Alexandru Skultéty și Peter Sragher, președintele Fitralit.

Unora le poate părea surprinzător să se relanseze spre dezbatere o astfel de chestiune în programul complex și divers al unei manifestări academice riguroase. Ceea ce ni s-a părut însă că ar trebui clarificat mai îndeaproape a fost definirea mai strictă a termenului „literatură“ din perspectiva ariei sale de cuprindere – mai exact, de unde și până unde se întinde ea – și conturarea obiectului nostru de interes, mai ales că au existat, la un moment dat, în timp, propuneri de extindere a termenului „literatură“ spre zone, pentru unii, neașteptate.

Nimeni nu și-a închipuit, desigur, ca această interesantă masă rotundă să vină cu soluții exhaustive la o asemenea problemă – devenită, pentru unii, spinoasă, pentru alții fiind un câștig intelectual –, dar, oricum, discuția a produs o serie de idei care merită să fie luate în seamă.

Vă urăm vizionare plăcută.


* Mulțumim, și pe această cale, Postului de radio „România Cultural“ pentru permisiunea de a reproduce acest interviu, difuzat în cadrul emisiunii „Meridiane literare“ din 28 octombrie 2024.

Diana Cârligeanu aka K.V. Twain și traducerea poeziilor lui Eminescu în engleză

0
Poesii de Mihail Eminescu, Editura Socec & Comp, București, 1884 – ediția princeps

Realizator: Cristian Bleotu, Radio România Cultural*

Radio România Cultural – partener media al Simpozionului
Cristian Bleotu – realizator Radio România Cultural

Am invitat-o pe traducătoarea literară Diana Cârligeanu aka K. V. Twain – traducătoare a poeziilor lui Eminescu în limba engleză – la Simpozionul internațional despre traducere și retraducere literară, organizat de Filiala București – Traduceri Literare a Uniunii Scriitorilor din România (Fitralit) și Facultatea de Limbi și Literaturi Străine a Universității din București (FLLS–UB) la Casa Universitarilor din București, să ne prezinte, într-o comunicare științifică, preocupările ei de traducere a lui Eminescu în limba engleză.

Cristian Bleotu, realizator la  Radio România Cultural, care a participat la simpozionul sus-menționat, și-a arătat interesul față de această întreprindere a Dianei Cârligeanu, motiv pentru care i-a luat un interviu, difuzat pe 11 noiembrie 2024, în cadrul emisiunii „Confluențe“.

Aflăm din interviu mai multe aspecte interesante: informații despre traseul formativ al traducătoarei literare, studiile din Statele Unite ale Americii, cum a ajuns, acum câțiva ani, să-și propună traducerea lui Eminescu în limba engleză, dar și despre provocarea pe care și-a asumat-o de a traduce toate poeziile lui Eminescu în limba engleză, despre modul ei de lucru în procesul de traducere a poeziilor.

Aflăm cu tristețe că, în ciuda eforturilor sale, nu a fost până acum sprijinită de nicio instituție. Din nefericire.

Trebuie subliniat aici că niciun traducător nu a reușit, până acum, să traducă mai mult de șaptezeci din poeziile lui Eminescu.

Aflăm, de asemenea, că Diana Cârligeanu scrie poezie și proză în română, respectiv engleză.


* Mulțumim, și pe această cale, Postului de radio „România Cultural“ pentru permisiunea de a reproduce acest interviu din emisiunea „Confluențe“, difuzată la 11 noiembrie 2024.

Despre traducerea literară

0
Peter Sragher în dialog cu Linda Maria Baros - foto Adorian Tarla

Peter Sragher în dialog cu Linda Maria Baros

Emisiune la Radio România Cultural de Cristian Bleotu

Cum ne-a obișnuit mai de curând, Muzeul Național al Literaturii Române – prin amabilitatea domnului director general Ioan Cristescu și a doamnei Gabriela Toma, coordonatoare de programe – a devenit gazda discuțiilor filialei noastre, despre poezie și traducere literară.

În intima și primitoarea mansardă din strada Nicolae Crețulescu nr. 8, unde, după ce ești pus la încercare de „escaladarea“ scării cu peste patruzeci de trepte – și nu este vorba despre Scara lui Iacob, ce duce spre Cer –, ajungi într-o sală cu totul specială, care continuă clădirea-muzeu permanent, cu panouri în care se celebrează marii scriitori ai literelor române. Locul nu este însă un muzeu închis spre trecut, ci se celebrează și arta din ziua de azi: aici se montează piese de teatru, se dau concerte, se recită poezie, constituindu-se însă și într-un loc deschis dezbaterii de idei.

Emisiune audio marca Radio România Cultural

Dialogul Ideilor – Peter Sragher Și Linda Maria Baros – Radio România Cultural -1 Aprilie 2024

Așa se face că, la sfârșitul lunii trecute (martie), am invitat-o pe Linda Maria Baros, poetă și traducătoare din română în franceză și din franceză în română și totodată membră a Filialei București-Traduceri Literare a Uniunii Scriitorilor din România (Fitralit), să ne vorbească despre pasiunea ei pentru traducerea lui Nichita Stănescu și a altor poeți români contemporani, dar și pentru traducerea unor importanți poeți contemporani francezi, să ne împărtășească amintiri din perioada când a început să traducă, dacă a schimbat-o traducerea literară ca intelectuală și scriitoare, cum este primită poezia, inclusiv cea tradusă în limba franceză și experiența ei în mai multe ediții ale manifestării culturale de prestigiu Le Marché de la poésie, care, tradițional, se organizează în luna iunie a fiecărui an și prezintă cele mai noi apariții editoriale în domeniul poeziei.

Cristian Bleotu, realizator de emisiuni de la Radio România Cultural, prieten al traducerii literare, a fost la întâlnirea noastră, a Filtralit, și a realizat materialul pe care vi-l prezentăm mai sus.


Mulțumim, pe această cale, Radio România Cultural și domnului Cristian Bleotu pentru permisiunea de a reproduce această emisiune difuzată …. pe data de 1 aprilie 2024.