O grea pierdere pentru Filologia Clasică din România

0
36

Filologia clasică românească a primit o nouă şi grea lovitură prin dispariţia doamnei profesor universitar dr. Mariana Băluţă-Skultéty, după o nemeritată suferinţă purtată cu demnitate, curaj şi discreţie.

Ana-Cristina Halichias
Ana-Cristina Halichias

Doamna profesor Mariana Băluţă-Skultéty s-a născut la Drăgăşani, judeţul Vâlcea, la 29 ianuarie 1942, într-o familie de intelectuali. De la tatăl său, medicul Ion Băluţă, a învăţat ce înseamnă atenţia, meticulozitatea, răbdarea, compasiunea, iar de la mamă, Esmeralda Băluţă – o pictoriţă talentată – a moştenit sensibilitatea, imaginaţia, dragostea pentru frumos.

Pasionată de studiul limbilor clasice, a urmat cursurile Secţiei de Limbi Clasice a Facultăţii de Limbi şi Literaturi Străine din cadrul Universităţii din Bucureşti, pe care le-a absolvit ca şefă de promoţie cu diplomă de merit (media 10) în anul 1964. A fost repartizată la Institutul Pedagogic de Trei Ani din Bucureşti, unde a funcţionat ca şef de cabinet al Catedrei de Limbi Străine până în anul 1967, când   s-a transferat ca preparator la Catedra de Limbi Clasice a Facultăţii de Limbi Străine din cadrul Universităţii din Bucureşti. Din acel moment, cariera profesională a doamnei prof. univ.dr. Mariana Băluţă-Skultéty şi-a urmat cursul firesc de-a lungul a peste patru decenii: a fost, pe rând, asistent (1968), lector (1990), conferenţiar (1994) şi, ca o încununare a întregii activităţi, profesor universitar (2002), conducător de doctorate (2005) şi profesor la Şcoala Doctorală de Studii Literare şi Culturale din Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine a Universităţii din Bucureşti.

În anul 1981 i-a fost conferit titlul de doctor în filologie clasică, în urma susţinerii tezei cu tema Poezia epigramatică elină. Limbajul artistic al epigramelor lui Calimah (probleme de stil şi versificaţie) – publicată cu acelaşi titlu în anul 1989 la Editura Universităţii din Bucureşti. Această teză de doctorat a reprezentat un studiu în premieră al trăsăturilor expresive în interacţiunea lor, ca elemente constituente ale poeticii lucrărilor epigramatice calimachiene, o cercetare, extinsă la toate tipurile de epigramă, a problemelor stilistice în corelaţia lor cu cele semantice, sintactice şi metrice, care a contribuit la cunoaşterea argumentată şi obiectivă a limbajului poetic al marelui epigramist grec.

Pe parcursul întregii sale cariere universitare, prof.  Mariana Băluţă-Skultéty s-a impus prin înalta ţinută ştiinţifică, prin profunzimea cursurilor şi a seminariilor, prin supleţea modelului profesional, de o caldă şi blândă severitate. Activitatea sa a avut un caracter pluridisciplinar, cuprinzând cursuri de limbă şi literatură latină, limbă şi literatură greacă veche, cursuri de metodică a predării limbii latine şi a limbii greceşti vechi, practică pedagogică şi cursuri de neogreacă. Generaţii întregi de studenţi ai Secţiei de Filologie Clasică au avut şansa de a urma cursurile practice de latină şi greacă veche, în cadrul cărora Doamna Profesor îşi introducea discipolii în fascinantul laborator de lucru al marilor autori ai Antichităţii greco-latine. Pentru a-i deprinde pe studenţi cu tainele tehnicii de traducere, le dădea adeseori ca temă pentru seminarul următor traducerea literară a textului descifrat şi comentat în cele mai mici detalii în sala de curs. Ce emulaţie se năştea atunci între tinerii învăţăcei dornici nu numai să-şi demonstreze capacităţile creatoare, ci şi să obţină aprecierea profesoarei pe care o respectau şi o iubeau !

De ştiinţa doamnei profesor Mariana Băluţă-Skultéty au beneficiat nu numai studenţii de la Secţia de Filologie Clasică, ci şi cei de la secţiile de franceză, portugheză şi engleză, cei de la Facultatea de Limba şi Literatura Română, de la Facultatea de Istorie sau de la Facultatea de Filosofie ale Universităţii din Bucureşti, unde a condus cursuri practice de limba latină sau greacă.

Completarea formaţiei sale de clasicist prin cunoştinţe de neogreacă i-a permis să predea această limbă, între 1982-1989, la Centrul de perfecţionare al Arhivelor Naţionale din Bucureşti.

Femei din tribul peucet dansand in Mormantul dansatoarelor din Ruvo di Puglia, sec. IV-V î.HR © Le Musée absolu, Phaidon, wikipedia.org
Femei din tribul peucet dansand in Mormantul dansatoarelor din Ruvo di Puglia, sec. IV-V î.HR © Le Musée absolu, Phaidon, wikipedia.org

Mariana Băluţă-Skultéty a fost un om de o rară generozitate. În ciuda multiplelor sale preocupări, iar, în ultima perioadă, în ciuda suferinţei perfide, care a biruit-o, nu a refuzat niciodată să fie referent ori consultant ştiinţific pentru numeroase lucrări şi cercetări dedicate limbilor clasice. Preocupată în mod constant de soarta filologiei clasice şi a foştilor săi studenţi, doamna profesor Mariana Băluţă-Skultéty s-a implicat cu dăruire în coordonarea tezelor de doctorat, apreciate, fără excepţie, de membrii comisiilor de specialişti pentru nivelul lor ştiinţific şi pentru originalitate, dar şi în coordonarea activităţii de perfecţionare a profesorilor de latină din învăţământul preuniversitar ; a participat la numeroase examene de definitivat şi de gradul al II-lea, a condus lucrări pentru obţinerea gradului I în învăţământul liceal şi a fost membră în comisiile de promovare a cadrelor didactice din învăţământul superior.

Activitatea ştiinţifică a doamnei prof. univ.dr. Mariana Băluţă-Skultéty, orientată spre multiple domenii de cercetare (literatură greacă şi latină, semiotică, teorie literară, filosofie greacă, paremiologie comparată, lingvistică contrastivă, stilistica limbii române) dă măsura unui spirit mobil, animat de o curioazitate creatoare.

Domnia-sa a participat cu numeroase comunicări la conferinţe şi simpozioane, aceste contribuţii făcându-se remarcate prin tematica foarte variată (naratologie, poetică, stilistică şi metrică greacă, teorii actuale privind discursul dramatic sau conceptele de referent şi referinţă, lingvistică contrastivă, filosofie greacă, modele şi metamorfoze inter- şi intraculturale, concepte trans- şi interculturale), prin adecvarea modelelor în cercetare, prin metodele moderne folosite şi prin înaltul lor nivel ştiinţific.

Articolele şi studiile domanei prof.univ.dr. Mariana Băluţă-Skultéty au fost publicate în reviste de prestigiu (Philologus, Zeitschrift für klassische Philologie, Revue Roumaine de Linguistique, Studii şi cercetări lingvistice) sau în volume apărute la edituri prestigioase (Studia Latina, Humanitas Educaţional, 2004, Studia Graeca, Humanitas Educaţional, 2004, Elegia greacă arhaică, Editura Niculescu, 2002, etc.).

Cercetările în domeniul filosofiei sunt concretizate în colaborarea la volumele Filosofia greacă până la Platon (studii introductive, traduceri şi note), apărute la Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, precum şi în studii de filosofie comparată sau de paremiologie comparată greco-latină („Incertitudinea în cercetarea critică la Aristotel şi Toma d’Aquino”, în Studii şi cercetări lingvistice 2/2000 ; „Aristotel şi Toma d’Aquino despre vise, viziuni şi halucinaţii”, în volumul In memoriam I.Fischer, Humanitas, 2004 ; „Gnomele în viziunea lui Aristotel şi Cato”, în volumul Antic şi modern. In honorem Luciae Wald, Humanitas 2006).

În sfera preocupărilor ştiinţifice ale prof. Mariana Băluţă-Skultéty a intrat şi istoria Daciei, relatată de istoriografii latini şi greci. În acest sens, a publicat în seria Romano-Dacica studii legate de informaţiile oferite de lucrările lui Titus Livius, informaţii despre traci şi cu privire la centrele de expansiune economică şi politică romană spre regiunile danubiene, sau a analizat datele referitoare la daci şi traci oferite de Dionisie Perieghetul şi prezentate şi în comentariile lui Eustatius (traducerea făcută din acest autor reprezentând o premieră în limba română).

Contribuţia ştiinţifică a doamnei prof. univ. Mariana Băluţă-Skultéty mai cuprinde colaborări la antologii commentate de texte latine şi capitole privitoare la istoria literară latină publicate în volumele II,III şi IV ale Istoriei literaturii latine, apărute la Editura Universităţii din Bucureşti în anii 1982 şi 1986 ((capitolele despre Titus Livius, poeţii minori elegiaci şi epici, gramatici, drept, Persius, Frontinus, Pentadius, poezia didactică din secolul al III-lea p.Chr., poezia clasicizantă a secolului al IV-lea, Avianus).

Doamna Mariana Băluţă-Skultéty a fost şi un traducător cu har. Transpunerile apărute în limba română pentru prima oară – Artemidoros (Daldianul), Carte de tălmăcire a viselor, Polirom, 2011; Toma d’Aquino, De magistro (studiu introductiv, traducere din limba latină, note şi glosar), Humanitas, 1994, Dicta Catonis. Spusele memorabile ale lui Cato (studiu introductiv, traducere în metru originar şi note), Editura Universităţii din Bucureşti, 2009 – ne dezvăluie nu numai un specialist competent, ci şi un traducător subtil şi talentat.

În paralel cu această paletă largă de preocupări, în buna tradiţie a filologie clasice, doamna prof. univ. Mariana Băluţă-Skultéty şi-a îndreptat atenţia şi asupra limbii române, mai concret asupra stilisticii (colaborând la Dicţionarul de sinonime al limbii române, Editura Albatros, 1972) şi a lingvisticii contrastive („Observaţii asupra traducerii lui Eminescu după Oda I,38 a lui Horatius”, în Studii şi cercetări lingvistice, 4/1993).

***

Orice filolog clasic este ambivalent, fiind specializat în egală măsură în latină şi greacă veche. Această ambivalenţă s-a regăsit şi în personalitatea doamnei profesor Mariana Băluţă-Skultéty, deopotrivă un Profesionist de înaltă ţinută, caracterizat de ingenium et ars / talent şi meşteşug, dar şi un Om înzestrat cu înţelepciune în faţa vieţii –  sophrosýne -, cu discreţia, echilibrul şi modestia – metriótes – pe care numai un spirit elevat le poate avea, cu sensibilitate şi profundă capacitate de a împărtăşi trăirile celor din jurul său – sympátheia.

Iar pentru mine va fi întotdeauna frumoasa şi tânăra mea profesoară, cu ochi albaştri şi luminoşi, sensibilă, delicată şi bună, care m-a onorat dăruindu-mi prietenia şi afecţiunea sa.

Lasă un răspuns