Întâlnirea internațională a traducătorilor literari din limba germană

0
22

În perioada 11-18 martie 2018 a avut loc la Literarisches Colloquium Berlin (Colocviul Literar Berlin) o nouă Întâlnire internațională a traducătorilor literari din limba germană. Anul acesta au participat 34 de traducători literari din 29 de țări. Programul a inclus mai multe seminarii și lecturi publice la Berlin, urmate de vizita Târgului de Carte de la Leipzig.

Radu-Mihai Alexe
Radu-Mihai Alexe

Au participat, după caz, câte unul sau mai mulți traducători din: Africa de Sud, Argentina, Belarus, Brazilia, Bulgaria, Cehia, China, Corea de Sud, Croația, Egipt, Franța, Georgia, Grecia, India, Iran, Italia, Kazahstan, Marea Britanie, Olanda, Polonia, România, Rusia, Serbia, Slovacia, Spania, Statele Unite ale Americii, Turcia, Ucraina și Ungaria. Manifestarea a fost organizată de Colocviul Literar Berlin (Literarisches Colloquium Berlin) împreună cu Fundația elvețiană Pro Helvetia, Goethe-Institut și Fundația S. Fischer, fiind susținută totodată prin noul proiect TOLEDO de Fundația Robert Bosch și de Fondul German pentru Traducători (Deutscher Übersetzerfond).

Întâlnirile internaționale ale traducătorilor literari din limba germană datează din anul 2007 și au loc anual în martie, chiar în săptămâna premergătoare Târgului de Carte de la Leipzig. În timpul și în afara seminariilor, această manifestare le oferă traducătorilor literari nenumărate ocazii pentru discuții și dezbateri animate, dar și pentru realizarea unor schimburi de informații și legarea de prietenii de durată cu confrați din întreaga lume.

Ideea organizării unor astfel de întâlniri internaționale i-a aparținut Colocviului Literar Berlin (Literarisches Colloquium Berlin), care își are sediul într-una din vilele de pe marginea lacului Wannsee. Construită de arhitecții Kayser și von Groszheim prin 1884/1885, vila a avut o istorie tumultoasă. A servit drept hotel, iar în timpul celui de-al doilea război mondial i-a aparținut consilierului de stat Röben din cadrul Înaltului Comandament al Marinei. Din cauza costurilor mari de întreținere, terenul este vândut de către ultimul proprietar în 1960 Senatului din Berlinul de Vest. În 1961, anul în care începe construcția Zidului Berlinului, profesorul Walter von Höllerer înființează Colocviul Literar Berlin, care se mută în 1962 în această clădire „donată de Fundația Henry Ford și finanțată de Landul Berlin“. Colocviul Literar Berlin își începe activitatea din 1963, iar scopurile sale sunt: răspândirea și promovarea literaturii germane și internaționale, prezentarea literaturii berlineze în Germania și în străinătate, decernarea de premii literare, perfecționarea profesională a autorilor, acordarea de burse, promovarea traducătorilor literari, organizarea de întâlniri cu scriitori din toată lumea, realizarea de filme documentare care portretizează personalități din literatură (autori și traducători importanți), organizarea de manifestări și lecturi publice. Tot aici se decernează Premiul Alfred Döblin și Premiul berlinez pentru Literatură. Aici au avut loc primele întâlniri ale scriitorilor din Grupul 47, în care scriitorii „se certau, de săreau scântei“ (Walter Höllerer) sau aveau „discuții inflamate“ (Grass), în timp ce deasupra lacului Wannsee se auzea vuietul avioanelor sovietice în timpul crizei rachetelor din Cuba. În fond, e vorba doar de dispute creative.

După căderea Zidului Berlinului – și totodată a Cortinei de Fier – Colocviul Literar Berlin a inițiat legături cu mediile literare din Europa Centrală și de Est, care în timp s-au intensificat și au devenit una din principalele direcții din programele Colocviului.

Întâlnirea internațională a traducătorilor literari din limba germană a început chiar în seara din ziua sosirii. Cu această ocazie, cei prezenți au putut să se cunoască mai bine și au primit câte un pachet cu cărți. Alte cărți au fost împărțite și ulterior, astfel încât, chiar înainte de plecarea spre Târgul de la Leipzig, se adunaseră deja 16 kg! Aproape toți participanții – mai ales cei veniți din afara Europei – au fost nevoiți să găsească o soluție pentru a le lua cu ei acasă.

Timp de trei zile, traducătorii literari au avut parte la Berlin de un program condensat și de foarte multe informații cu privire la noile apariții editoriale, autorii germani ai momentului și relația editurilor germane cu traducătorii autohtoni.

Cuvântarea inaugurală a fost ținută autoarea, jurnalista și critica literară Meike Feßmann, care le-a vorbit participanților despre noile teme din literatura germană contemporană și a analizat, pe scurt, noile apariții ale unor autori – din păcate necunoscuți publicului român – precum Clemens Setz, Anja Kampmann, Georg Klein, Lukas Bärfuss și Norbert Gstrein. A urmat lectura lui Josefine Rieks din romanul ei „Serverland“. Apoi, în cadrul Întâlnirii internaționale, organizatorii și-au prezentat în detaliu activitatea și programele de perfecționare profesională pentru traducătorii literari din limba germană (Fundația Robert Bosch, Fundația Pro Helvetia, Goethe-Institut, Rețeaua Traduki și Colocviul Literar German). În final, două autoare au citit după aceea din romanele lor, nominalizate în secțiunea beletristică la Premiul Târgului de Carte de la Leipzig. E vorba despre traducătoarea din germană Isabel Cole, care debutează astfel ca scriitoare cu romanul „Die grüne Grenze“ (Zona interzisă) și autoarea Anja Kampmann, care și-a prezentat romanul „Wie hoch die Wasser steigen“ (Ape tulburi). În încheierea programului din prima zi a avut loc o întâlnire cu traducători și scriitori din Berlin.

Această prezentare necesită JavaScript.

A doua zi au avut loc manifestări la fel de interesante ca în ziua precedentă. Câteva edituri din Berlin și-au prezentat programul editorial și autorii, apoi a fost explicat succint sistemul de vânzare a licențelor către editurile din străinătate. În continuare, câțiva traducători au fost invitați să recomande o carte tradusă sau un autor de limba germană. După-amiază, bloggerul Stefan Mesch le-a prezentat traducătorilor literari propria pagină de internet, unde publică recenzii și comentează ultimele apariții în materie de literatură și carte pentru copii și tineret. Seara a avut loc lectura publică a autoarei și traducătoarei Esther Kinsky, care a citit în cadrul programului de manifestări publice Studio LCB (Studioul Colocviului Literar Berlin, emisiune difuzată de radioul public Deutschlandfunk) din romanul „Hain“ (Dumbrava), apărut anul acesta la editura Suhrkamp din Berlin. De-altfel, acest roman a fost distins cu Premiul Târgului de Carte de la Leipzig 2018 în secțiunea beletristică și a fost deja recomandat de subsemnatul unor edituri din România.

În ultima zi al manifestărilor din Berlin, participanții au aflat informații despre lectorat, un departament de sine stătător în editurile germane, unde are loc lectura și corectura traducerii predate. Prin acest departament, editura ține o legătură strânsă cu traducătorul și îl contactează ori de câte ori există nelămuriri cu privire la textul tradus. În sistemul editorial românesc, acest departament este comparabil cu procesul de redactare a traducerii de către un redactor de carte, doar că aici editura nu ține neapărat legătura cu traducătorul și deseori publică traducerea redactată fără să mai solicite un „bun de tipar“ de la acesta. Scriitoarea Ursula Krechel, câștigătoare a premiului Cel mai bun roman german (Deutscher Buchpreis) în anul 2012, ne-a vorbit în continuare despre redescoperirea autoarei germane Irmgard Keun (1905-1982), considerată „o mare scriitoare, cea mai însemnată din vremurile cele mai întunecate prin care a trecut Germania“ și a cărei operă completă a apărut, pentru prima oară, în 2017 la editura Wallstein. Cele mai importante scrieri ale ei sunt romanele „Das kunstseidene Mädchen“ (Fata în mătase artificială – cunoscut publicului de teatru prin dramatizarea în limba română, dar al cărui titlu este, din păcate, tradus greșit: Fata de mătase artificială), și „Nach Mitternacht“ (După miezul nopții), carte apărută în 1937 în Olanda în timpul exilului autoarei. Programul zilei de miercuri a luat sfârșit prin interpretarea teatrală a textelor autorului elvețian Michael Fehr de către însuși autorul.

Participanții la Întâlnirea internațională a traducătorilor literari din limba germană au petrecut următoarele două zile vizitând Târgul de Carte de la Leipzig. Fiecare și-a putut elabora un program individual de vizitare a Târgului de Carte, iar majoritatea traducătorilor au optat pentru stabilirea de contacte cu reprezentanți ai editurilor din Germania. Exista un stand special dedicat traducătorilor literari, autorilor și criticilor literari, care se remarca printr-o ofertă bogată de evenimente. Acest Übersetzerzentrum (Centru pentru traducători), s-a dorit a fi un loc de întâlnire și de discuții pentru toți prietenii literaturii. Colocviul Literar Berlin a organizat acolo o discuție publică, în cadrul căreia cinci participanți ai Întâlnirii internaționale, care proveneau din diferite părți ale lumii, au fost invitați să-și prezinte activitatea și procesul prin care ia naștere o traducere.

Oare câte din cărțile primite la Berlin sau văzute la standurile editurilor la Leipzig vor fi vreodată traduse în limba română, fiind astfel puse la dispoziția cititorului român? Dar oare își vor găsi o editură în România, ținând cont că aproape toți editorii refuză cu îndârjire publicarea unor autori de limbă germană, chiar și din cei clasici, pe care subsemnatul îi prezintă și recomandă în mod consecvent editurilor? Sunt autori bine cotați și premiați, dar din păcate nu au loc în programele editoriale românești. Și totuși, literatura germană își găsește un cămin în alte limbi europene, nu întotdeauna de circulație internațională, ba chiar și în limbi aparte, precum persana (Bodo Kirchhoff), arabă (Michael Kleeberg) sau chiar bengali (Peter Bichsel sau Hans Magnus Enzensberger).

Lasă un răspuns