Există o voce din rândurile breslei noastre – nu mai dăm nume – care contestă faptul că la Simpozioanele pe care le organizăm ar participa mult prea mulți universitari (el fiind, paradoxal, unul dintre aceștia). Să nu uităm că, fiind realizate în colaborare cu Facultatea de Limbi și Literaturi Străine a Universității din București (FLLS-UB) – nefiind, așadar, un eveniment cultural conceput exclusiv de Filiala București-Traduceri Literare a Uniunii Scriitorilor din România (Fitralit) – este normal să participe universitari.
Mai ales că mulți dintre ei sunt membri ai filialei noastre.
Când am conceput împreună cu FLLS-UB acest format de simpozion în anul 2019, am convenit ca formula de prezentare a lucrărilor despre traducere, retraducere și retroversiune literară să fie concepute după criteriile acceptate de comunicările științifice.
Au existat și excepții de la regulă, și anume mesele rotunde, în cadrul cărora s-au purtat discuții „de lucru“, mai libere, pe tema care definește Filiala noastră, și anume traducerea literară – sintagmă propusă de distinsul om de litere Sorin Mărculescu, și preluată, în anul 2013, în textul Statutului Uniunii Scriitorilor din România. Mesele rotunde, fără să-și propună neapărat să se ridice la nivelul unor discuții academice, ci rezumându-se, în cea mai mare parte, la exprimarea unor interesante opinii punctuale privitoare la traducerea literară la nivel general – vezi dezbaterea despre limitele traducerii literare de la Simpozionul despre traducere și retraducere literară din octombrie 2024 (https://www.fitralit.ro/31-01-2025-masa-rotunda-ce-este-si-ce-nu-este-traducerea-literara/?amp=1) sau discuția aplicată despre provocările impuse de necesitatea tehnică de a adapta traducerile pieselor de teatru la un limbaj adecvat rostirii de către actori a textelor dramaturgice, atunci când se traduc în limba română în cadrul Simpozionului național despre traducere și retraducere din octombrie 2022 (masa rotundă: https://www.fitralit.ro/31-10-2024-fitralit-dezbaterea-despre-limbajul-teatral-in-traducerea-literara?amp=1) –, aceste dialoguri lămuritoare n-au stânjenit pe nimeni. Dimpotrivă, după vorba filosofului Henri Wald, ”din discuții se naște ideea”, chestiunile dezbătute au fost reale impulsuri pentru traducătorii de literatură care au participat la ele.
Nici faptul că am invitat la aceste Simpozioane studenți și masteranzi, de asemenea doctoranzi, în speranța că ei vor prelua ștafeta de la traducătorii literari mai încercați, nu a fost în măsură să stăpânească mânia – ce-i drept, nu de natură proletară… – a celui care contestă unii dintre invitații la Simpozioane, contestând de asemenea limitele domeniului traducerii literare.
Aspect cu atât mai ciudat, cu cât tocmai colaborarea cu tinerii traducători de literatură trebuie să ducă, pe de o parte, la stimularea lor în a deveni traducători literari cât mai experimentați, după cum și ei pot formula opinii valoroase, cu efect benefic asupra activității traducătorilor din generațiile mature, într-o amplă și fertilă emulație. Cum tinerii sunt, de multe ori, mai deschiși la fenomenul împrospătării limbajului, la inovații și înnoiri, tocmai această legătură trebuie păstrată și întreținută cu osebire, pentru a oferi traducerii literare șansa punerii în valoare a calităților tuturor celor din breasla noastră – cum ar spune britanicul, seasoned. Îmbunătățirile potențiale de care putem beneficia cu toții sunt, în bună măsură, și rodul colaborării și dialogului cu noua generație de tineri, studenți, doctoranzi sau absolvenți ai universităților și aflați la începutul carierei lor de traducători literari.
Mi se pare, așadar, firesc ca – atâta vreme cât am acordul Fitralit de a conduce acest important departament al Uniunii Scriitorilor din România, care are printre cei mai valoroși traducători literari din țara noastră, bucurându-mă totodată de sprijinul majoritar pentru a duce la bun sfârșit programul nostru pe cinci ani, aprobat la alegerile din 2023, dar și pe cel anual aprobat în aprilie 2024 –, să continui a organiza în acest spirit Simpozioanele de traducere, retraducere și retroversiune literară –, consultându-mă, desigur, în permanență, cu Comitetul de conducere al filialei și cu Adunarea Generală.
Deocamdată, nu pot încă oferi detalii, dar și în toamna acestui an suntem pe cale să organizăm un nou Simpozion, în colaborare cu unul dintre institutele Academiei Române și cu vechii noștri parteneri de încredere – FLLS-UB.
