Flavia Teoc, Despre limbajul poeziei scaldice

|Nr. 33-34 iulie-august 2018, Revista de Traduceri Literare, Studiu

Poezia scaldică se sustrage oricărei înțelegeri fără cunoașterea prealabilă a codului său poetic. Primul palier al unei posibile chei de lectură impune operarea unor distincții terminologice, în completarea cărora clasificarea formelor poeziei scaldice reflectă ipostazele variate ale alcătuirii acestor poeme. În a sa Istorie a poeziei și a poeticii vechiului nord medieval, Margaret Clunies Ross (2005) operează următoarele distincții: skáld este termenul în limba nordică veche ce desemnează poetul care…

Yves Bonnefoy – Un sofisticat magician al cuvântului

|Nr. 11, Revista de Traduceri Literare, Studiu

Considerat drept unul dintre cei mai importanţi poeţi francezi de dupǎ cel de-al Doilea Rǎzboi Mondial, distins cu mai multe premii literare pentru activitatea sa poeticǎ şi doctor honoris causa al unor universitǎţi din Franţa şi Europa, Yves Bonnefoy ( 24 iunie 1923 – 1 iulie 2016) se remarcǎ prin vastitatea gândirii şi activitǎţiilor sale, fǎrǎ a îi putea fi reproşată vreo urmǎ de superficialitate.  Dorinţa de-a aprofunda filosofia, de-a…

Premiul Nobel 2015: Vocile Utopiei

|Nr. 02, Revista de Traduceri Literare, Studiu

Svetlana Aleksandrovna Aleksievici este o scriitoare interesantă, de origine beloruso-ucraineană, dar de expresie rusă (din 2000 a trăit în Italia, Franța, Germania, întorcându-se în Belorusia abia în anul 2013), acceptată cu brațele deschise de cititorii mai degrabă liberali. Este o scriitoare incomodă, un fel de Anna Politkovskaia a vremurilor noastre, dar care pune un accent mai mare pe aspectul liric decât pe spiritul publicistic, o urmașă a lui Soljenițîn în…

O nouă versiune a lui Faust de Goethe în românește

|Nr. 01, Revista de Traduceri Literare, Studiu

Prin apariția noii variante[1] a lui Faust de Johann Wolfgang Goethe[2] în chiar momentul festiv care a fost cea de a 150-a aniversare a morții Titanului de la Weimar, cultura română oferea în 1982 încă o dovadă viguroasă nu numai a maturității, dar și a inepuizabilelor sale potențe creatoare.[3] „Tentativa de restituire în verb românesc” a tragediei goetheene, „una dintre cele mai variate și complexe experiențe poetice din lume”[4] –…