Cum este percepută această meserie de către cititori, dar de către editori, cum sunt văzuţi traducătorii literari de alţi intelectuali. Ce reprezintă astăzi traducătorul literar în instituirea unei culturi de limbă română.
Care este, de fapt, statutul traducătorului literar ? Ce semnificaţie are retroversiunea literară, recte încercarea de introducere – prin intermediul traducătorului literar, care face retroversiune – a unor scriitori români în alte culturi ? Are traducătorul literar un statut în România pe măsura eforturilor sale ? Poate fi considerată traducerea literară o meserie în ţara noastră, dar pentru instituţii din străinătate ?
Iată unele întrebări pe care le+am discutat la începutul toamnei. Invitați: Marina Vazaca și Radu Toma. Moderator: Peter Sragher, Președintele Filialei București – Traduceri Literare a „Uniunii Scriitorilor din România”.
