Colocviul de traductologie de la Timișoara

0
582

Colocviul științific internațional organizat de Centrul de Cercetare ISTTRAROM-Translationes și Facultatea de Litere, Istorie și Teologie a Universității de Vest din Timișoara în 26 și 27 noiembrie 2015 a reunit traducători și traductologi din mai multe centre universitare din țară și din străinătate. Sub girul unui comitet științific amplu și coordonarea prof.dr. Georgiana Lungu-Badea, inițiatorul acestei manifestări, colocviul a  discutat aspecte ale traducerii și retroversiunii, extrem de actuale, la nivel local sau internațional, științific sau practic.

Așa cum ne spune în argumentul din broșura ce cuprinde rezumatele lucrărilor (Ed. Universității de Vest, Timișoara, 2015, p.3), Georgiana Lungu-Badea a demarat acest simpozion ca o continuare a celui organizat de Centrul de Traductologie (Zentrum für Translationswissenschaft) al Universității din Viena, la inițiativa prof.dr. Larisa Schippel, consacrat istoriei traducerilor în și din română.

Antoaneta Olteanu
Antoaneta Olteanu

Cadrul colocviului de la Timișoara a fost unul extrem de generos, consacrat în general tendințelor traductive din spațiul românesc. Așa cum spune organizatoarea, „studiul traducerii se află într-o determinare multiplă: lingvistică, didactică, sociologică, terminologică, culturală, istorică etc. Reconsiderarea și revalorificarea spectrului traductiv-traductologic în cheie interdisciplinară asigură un raport important panoramării adecvate și echilibrate a studiilor de traductologie românească” (p.3).

Apreciez în general ca bună organizarea colocviului și de asemenea selecția variată a lucrărilor, cu excepția împărțirii în două secțiuni paralele după niște criterii mai greu de înțeles. În felul acesta, multe lucrări nu au putut fi urmărite și s-a creat, de asemenea, sentimentul includerii în clase valorice diferite, lucru care nu a dăunat numai stării de spirit a participanților din secțiunea B, ci și pierderii pe care au avut-o restul participanților care au ratat astfel cîteva comunicări extrem de interesante.

Deschiderea colocviului a fost eclipsată de declanșarea campaniei electorale la nivel de rector și de conferirea unui titlu de honoris causa la UVT. Ca urmare, multe dintre personalitățile administrative au fost „ocupate” cu celelalte evenimente, și totuși, deschiderea colocviului s-a bucurat de un mare număr de participanți, cărora li s-a alocat un generos timp de dezbatere pentru prezentarea problemelor: o oră conferința inaugurală, a doamnei Larisa Schippel (Viena, Traducerea „imperială” și traducerea „națională”. Metadiscursuri și procese reale de traducere în secolul al XIX-lea), dar și pentru conferințele plenare susținute de alți invitați din străinătate, respectiv jumătate de oră pentru restul participanților. Un interval de timp oferit extrem de elegant, pentru susținerea tezelor comunicării, rămânând la dispoziția tuturor și un spațiu suficient pentru discuții, de cele mai multe ori extrem de interesante.

Universitatea din București (Facultatea de Limbi și Literaturi Străine) a fost reprezentată de subsemnata (Câteva considerații despre traducerile din limba rusă), de lect.dr. Carmen Vioreanu, cu o lucrare de excepție despre Poezia scandinavă contemporană – valențe interpretative în limba română, precum și de doctoranda Daniela Mirodone (Corectitudine și relevanță în traducerile românești ale romanului „Pierrot mon ami” de Raymond Queneau). O primă impresie pozitivă a fost dată de faptul că, alături de persoane consacrate în acest domeniu, ca traducători sau teoreticieni, am putut remarca și mulți tineri, în mare majoritate cadre didactice universitare sau doctoranzi, preocupați de acest domeniu extrem de delicat.

Dintre traducătorii profesioniști îi remarcăm pe Dana Crăciun, lect.dr. la Universitatea de Vest (proză engleză, care a participat cu comunicarea Incursiuni în „Palimpstina”: traducerea literaturii postcoloniale în context românesc), Enrique Nogueroas, profesor de filologie romanică la Universitatea din Granada, traducător din limbile portugheză, română (Pentru o istorie a traducerii poeziei române în castiliană. Antologii din 1941 până în 2014), Julia Richter, asist.drd. la Universitatea din Viena (traduceri din limba română, dar și cu preocupări în domeniul istoriei traducerii; Caragiale în lume. Avantajele și limitele unei metode transculturale a istoriografiei traducerii), Maria Țenchea, prof.dr. la UVT, care s-a aplecat asupra traductologiei (a coordonat un Dicționar contextual de termeni traductologici, UVT, 2008; Cîteva considerații privind traducerea textelor filosofice românești în limba franceză), dar și asupra retroversiunii (traduceri de filosofie, istorie și literatură în franceză), Carmen Vioreanu, lect.dr. la Universitatea din București, specializată în literaturi scandinave (suedeză, norvegiană, daneză, islandeză), având la activ 25 de volume de traduceri și 80 de piese de teatru traduse din limbile menționate.

Dintre „teoreticieni”, îi remarcăm pe Muguraș Constantinescu, prof.dr. la Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava, redactor al revistei „Atelier de Traduction”, dar și autoare a unor cărți despre traducere (Pour une lecture critique des traductions. Réflexions et pratiques, Paris, L´Harmattan, 2013, aici vorbind despre Reflecția traductologică mavrodiniană: între practico-teoria traducerii și poetica/ poietica traducerii), Georgiana Lungu-Badea, prof.dr. la UVT, redactor al revistelor „Dialogues francophones” și „Translationes”, autoare a mai multor cărți consacrate problemelor traducerii, din care remarcăm: Mic dicționar de termeni utilizați în teoria, practica și  didactica traducerii, UVT, 2003, Teoria culturemelor. Teoria traducerii, UVT, 2004, Tendințe în cercetarea traductologică, UVT, 2005, Scurtă istorie a traducerii. Repere traductologice, UVT, 2007, D. Tsepeneag et le régime des mots. Écrire et traduire «en dehors de chez soi», UVT, 2009, Idei și metaidei traductive românești (secolele XVI-XXI; la colocviu a prezentat comunicarea Ipostaze ale traductologiei în România (2000-2015), Larisa Schippel, prof.dr. la Universitatea din Viena, specialistă în filologie romanică și slavă, Cristina Varga, lect.dr. la Universitatea „Babeș-Bolyai”, specializată în traducere audiovizuală (Teoria traducerii în perspectivă coșeriană), Ludmila Zbanț, prof.dr. abilitat la Universitatea de stat din Chișinău (Abordarea lingvistico-stilistică a traducerilor prozei pentru copii scrise de Spiridon Vangheli).

Din tinerele speranțe le-am remarcat cu plăcere pe Ileana Neli Eiben, asist.dr. la UVT (teoria, practica și didactica traducerii din literaturi francofone; Studii referitoare la autotraducere în spațiul românesc), Daniela Gheltofan, lect.dr. la UVT (Discursul traducătorilor de limba rusă. Câteva reflecții (cvasi)traductologice), Daniela Mirodone, doctorand la Universitatea din București (istorie a traducerii, studii comparate de traducere și traducător), Mața Țaran Andreici, lect.dr. la UVT (Codurile și limbajele culturale în studierea confruntativă a idiomaticii limbilor rusă și sîrbă, UVT, 2010; Teoria și practica traducerii aplicată la studiul comparat al limbilor sîrbă și română, UVT, 2014; la simpozion a prezentat comunicarea Traduceri românești din limba sîrbă. Perspective diacronice și sincronice).

Pot spune, în concluzie, că a fost o întîlnire extrem de fructuoasă, care a prilejuit, dincolo de cunoașterea personală a unor oameni cu care avem preocupări comune, constatarea nivelului actual al cercetărilor românești de traductologie, multe dintre ele venind exclusiv din experiența practică personală a autorilor, lucru care nu poate decît să fie de maxim interes pentru orice cercetător.

La despărțire, „mănușa” unei viitoare întâlniri a fost aruncată altor centre universitare, pentru anul 2016 oferindu-se candidaturile Universitatea din București (septembrie 2016) și cea din Chișinău (octombrie 2016). Prin urmare, pe doritorii să participe la asemenea manifestări îi așteaptă un an viitor extrem de bogat în evenimente!

Lasă un răspuns