În ultima parte a lunii martie 2025, s-a desfășurat la Ploiești o nouă ediție a Festivalului Internațional de Poezie „Nichita Stănescu“ (ediția a XXXV-a), manifestare culturală organizată de Primăria Municipiului Ploiești, Casa de Cultură „Ion Luca Caragiale” a Municipiului Ploiești și Consiliului Județean Prahova.
Cu acest prilej, s-au acordat mai multe premii. Marele Premiu pentru Poezie a fost conferit doamnei Magda Cârneci, iar Premiul pentru Critică, domnului Adrian Dinu Rachieru.
Colegei noastre de la Filiala București-Traduceri Literare a Uniunii Scriitorilor din România (Fitralit), doamnei Angela Bratsou, i-a fost conferit Premiul „Nichita Stănescu“ pentru contribuția la promovarea culturii române în străinătate și pentru importanta sa creație literară. Doamna Angela Bratsou a tradus zeci de volume de poezie și proză ale unori scriitori români în limba greacă, fără să mai vorbim de organizarea a nenumărate manifestări culturale care au promovat, dar au și onorat cultura și arta românească pe tărâmul Eladei. Doamna Angela Bratsou a rostit câteva cuvinte la primirea distincției:
Este un moment deosebit pentru mine acesta, în care munca și dragostea mea sunt prețuite în orașul meu natal, Ploiești. Cu atât mai mult este important pentru mine faptul că totul se petrece în cadrul manifestărilor din cadrul celei de-a 35-a ediții a Festivalului Internațional de Poezie „Nichita Stănescu“, care nu este doar un omagiu adus poetului, ci și o celebrare a puterii poeziei de-a inspira și de-a conecta oameni din întreaga lume; este un festival de elită, cu un palmares special. Și este foarte impresionant pentru mine că printre cei „călătoriți“ de mine de-a lungul timpului în cultura greacă văd acum că se numără unii dintre poeții de marcă ai literaturii române contemporane, laureați ai acestui festival. Voi enumera doar pe unii: Angela Marinescu, Nicolae Dabija, Marin Sorescu, Grigore Vieru, Nichita Danilov, Ioan Es. Pop, Lucian Vasiliu, Emil Brumaru, Ileana Mălăncioiu, Nicolae Băciuț, Aura Christi etc. Deși, ajunsă în Grecia, m-am simțit inițial singură, am reușit să depășesc singurătatea traducând. Rădăcinile mele românești au căpătat astfel aripi elene. Premiile sunt în inimă. Ele vin și pleacă. Eu, personal, mă bucur intens pe moment, împreună cu apropiații mei, apoi îmi continui drumul de căutări și muncă, încercând să fac ceva și mai bun. Este și promisiunea pe care v-o fac și mi-o fac în această zi. Malurile Mării Egee par în ochii noștri a fi fost transferate „la marginea unei hărți improbabile“ (Odysseus Elytis), devenind o adevărată terra incognita. Să nu uităm însă că noi, românii, geografic și spiritual, suntem mai aproape decât orice alt popor de Grecia antică, pentru că România își datorează numele unui cărturar din Tesalia secolului al XIX-lea. Grecul Daniel Filippidis este primul care a folosit numele de România în lucrarea sa Istoria României, apărută în orașul Leipzig în 1816. Adoptând și punctul de vedere al lui Dimitrie Cantemir, conform căruia „grec nu este doar cel care s-a născut în Grecia, ci oricine se hrănește cu comoara vieții grecești și a culturii lor“, cultura română a demonstrat un devotament ferm față de valorile clasice. Sunt conștientă că eu continui munca unui șir lung de traducători atât de dinaintea mea, cât și a unora contemporani, așa cum sper ca efortul meu să fie continuat de traducătorii ce vor veni. Lor, celor mulți, le dedic acest premiu, pentru că nimic nu se reușește de unul singur.
Premiul „Nichita Stănescu“ – Opera Omnia a fost acordat poetului grec Antonis D. Skiathás care este și organizatorul Festivalului Internațional de Poezie de la Patras. Mulțumind organizatorilor pentru distincția primită, el a spus următoarele:
Grecia și România, în ceea ce privește viața lor culturală și socială, atât în secolul XIX, cât și în secolul XX, au creat un mediu de cooperare centrat pe oameni. Regiunea Prahova, a cărei istorie este onorată de orașul Ploiești, este regiunea care a respirat elenismul în toți acești ani, întrucât Țara Românească a avut o relație directă cu elenismul în perioada Revoluției grecești de la 1821. Sunt foarte bucuros să primesc astăzi acest premiu care, de aproape patru decenii, este acordat personalităților intelectuale atât din România, cât și din Europa. Bucuria mea este cu atât mai mare, cu cât premiul îmi este acordat pentru întrega mea operă și poartă numele unui înger al literelor românești, poetul care, prin opera sa, a dialogat cu inteligența europeană la cel mai înalt nivel. Permiteți-mi să mulțumesc comisiei de organizare a Festivalului Internațional de Poezie „Nichita Stănescu“ și comitetului științific pentru onoarea de a-mi acorda acest premiu. De asemenea, datorez mulțumiri profesorului universitar Constantin Stere, poetului Nicolae Băciuț, directorului Muzeului de Artă, Florin Sicoie, președintelui comisiei și președintelui Academiei Române, Ioan-Aurel Pop. Țin să mulțumesc, de asemenea, domnului Dragoș Gabriel Zisopol, președintele Uniunii Elene din România, care a fost de un real ajutor la organizarea World Poetry Festival din Patras anul trecut. Datorez mulțumiri multe importantei traducătoare Angela Bratsou, care m-a onorat cu traducerea în limba română a volumului meu de poeme Arhitectura tăcerii, Editura Vinea, 2024, fiind și cea care m-a pus în contact, în calitatea mea de președinte al Festivalului Internațional de Poezie de la Patras, cu omologii festivalurilor de la Brăila, Brașov și Ploiești, cu care deja am semnat protocoale de cooperare și am și început să cooperăm.
