În clădirea și sub egida Ambasadei Greciei în România, în prezența Excelenței Sale, doamna ambasador, Evangelia Grammatika, a domnului Nikos Vlahakis, ministru plenipotențiar pentru diplomație publică, a altor membri ai ambasadei, a unor intelectuali greci și români, a avut loc ceremonia de decernare a Premiului Filoelenismului doamnei Elena Lazăr de către domnul Yorgos Papadopoulos, vicepreședinte al Asociației Culturale NOSTOS.
Acest premiu este primul acordat de Asociația Culturală NOSTOS unui filoelenist român. Premiul a fost inițiat de asociația sus-menționată pentru a celebra Ziua Filoelenismului și a Solidarității Internaționale, zi care se serbează pe 19 aprilie (ziua morții, în 1824, a Lordului Byron, considerat inițiatorul curentului filoelenist, care s-a manifestat de atunci la nivel european și, mai apoi, internațional).
Doamna Sandy Sivri, președinta Asociației Culturale NOSTOS, a fost maestra de cermonie, concepând laudatio, scoțând în evidență cu multă căldură meritele doamnei Elena Lazăr, colega noastră de filială:
Asociația Culturală NOSTOS a Grecilor din România premiază, pentru ansamblul operei, dar și pentru contribuția ei la literatura și cultura greacă, o doamnă de origine română, dar cu suflet grecesc!
S-a născut la Ștefănești, lângă București, și a absolvit Secția de Limbi Clasice a Facultății de Limbi Romanice, Clasice și Orientale a Universității din București. După absolvire, a lucrat ca redactor responsabil pentru literatura greacă în diverse edituri de stat din Capitală.
În 1976, pentru a obține bursa oferită de Ministerul Științelor la un program de studii la universitățile din Atena și Salonic, a trebuit să trimită un text de două mii de cuvinte în greacă, „De ce vreau să vizitez Grecia“. A scris textul respectiv în greaca veche, fiindcă aceasta era limba pe care o studiase la facultate. A reușit însă să învețe neogreaca, copiind Gramatica lui Triantafyllidis, dar și prin șederea în Grecia.
A călătorit într-o perioadă când era foarte greu să ieși din țară. Trebuia să lași un membru al familiei drept garanție că te întorci, și astfel și-a lăsat acasă soțul.
Primele zile la Atena au fost dificile, dat fiind că la sosirea la aeroport nu avea bani să ajungă la căminul studențesc din Zografou. Nu va uita însă niciodată, așa cum declară ea însăși, amabilitatea acelui șofer de taxi care, văzând-o plângând, a întrebat-o de ce plânge, iar ea, cu săracul pe-atunci vocabular de neogreacă / greacă veche, i-a explicat, și acesta a condus-o gratis la destinație.
Din 1991 până astăzi, este proprietara și directoarea singurei edituri din România și Europa de Sud-Est dedicată exclusiv promovării culturii grecești, elenismului din România și relațiilor româno–elene. Scopul acesteia este de a oferi publicului cititor din România posibilitatea de a cunoaște creațiile spirituale de vârf ale culturii vecine, dar și de a-l iniția în literatura greacă. Editura OMONIA a publicat, până în prezent, peste trei sute de titluri.
Este traducătoare cu experiență de peste patruzeci de ani în domeniu. De la prima carte, apărută în 1978 – culegerea de eseuri Spiritul și epoca de Petros Haris –, a semnat, singură sau în colaborare, șaizeci și șase de traduceri.
Dintre premiile și distincțiile primite, menționăm câteva dintre cele mai importante: titlul de AMBASADOARE A ELENISMULUI, conferit în 2005 de Prefectura Atenei, și Crucea de Aur a Ordinului Binefacerii, înmânată în 2011 de Președintele Republicii Elene, domnul Karolos Papoulias.
A participat la peste treizeci de congrese științifice și a susținut conferințe.
A semnat, în presa românească, dar și în cea greacă, peste o sută de articole dedicate corifeilor literaturii grecești. Este membru fondator și președinte provizoriu al Societății Române de Studii Neoelene. Vicepreședinte al secției române a Societății Internaționale „Prietenii lui Nikos Kazantzakis“. Membru al Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Traduceri (2005). În 2003, la recomandarea Ambasadei Greciei, a ajuns în Japonia, pentru „botezul“ unui vapor grecesc construit acolo. „Scythia Graeca“, cum a fost denumit vaporul, călătorește și astăzi, iar Elena Lazăr primește an de an traseele lui pe mările și oceanele lumii.
Dincolo de toate aceste multiple calități, pentru noi este Elena, membră a NOSTOS de la fondarea Asociației până astăzi. Este alături de noi, sprijinind fiecare acțiune a noastră cu zâmbet, cu răbdare, cu generozitate și atașament. Fiindcă, dincolo de toate, dincolo de distincții și premii, pentru o astfel de personalitate ceea ce are cea mai mare importanță sunt caracterul și demnitatea. Și aceste elemente sunt cele care o disting și o fac să fie îndrăgită de toată comunitatea greacă, dar și de cea românească. Cei dintre noi care avem norocul să o cunoaștem mai bine, vom vorbi de o mamă de excepție, de o soție devotată și de o bunică generoasă.
Dragă doamnă Elena Lazăr, vă mulțumim pentru tot!
După cuvântul doamnei președinte a Asociației Culturale Elena NOSTOS din România, doamna Elena Lazăr a adresat audienței, vizibil emoționată, reponsio:
Aș dori mai întâi să exprim caldele mele felicitări celor doi organizatori ai seratei dedicate complexului fenomen care poartă numele de „filoelenism“. Și un cordial bun-venit distinșilor invitați.
Aș dori, de asemenea, să amintesc, la rându-mi, că, însușindu-și opinia savantului român și domn Dimitrie Cantemir, și anume că grec nu este numai cel care s-a născut în Grecia, ci oricine se hrănește din comoara vieții grecilor și a civilizației lor, cultura română a arătat un statornic atașament pentru valorile clasice. Viața alături de și împreună cu grecii a creat în sufletul românilor sentimente variate, în principal filoelene, care au dobândit, în funcție de epocă, noi valențe, astfel încât specialiștii să considere filoelenismul o importantă coordonată a culturii române.
Cât despre relația mea cu filoelenismul, probabil am devenit filoelenă încă înainte de a cunoaște semnificația noțiunii. Când am mers la Universitate să studiez limba latină, s-a produs totodată și cunoștința mea cu greaca veche. Poate – sau, mai degrabă, sigur – greaca veche mi-a deschis ușa Greciei moderne – odată cu scrisoarea mea către Ministerul Științelor intitulată „De ce doresc să vizitez Grecia“. Iar de la întoarcerea mea din Grecia, în toamna anului 1976, am intrat, pentru patruzeci și nouă de ani, pe un drum cu sens unic, aș spune! Drum cu sens unic care înseamnă inițierea mea în limba greacă (pas cu pas) și totodată în cultura greacă. Inițiere în Literele Elene / Cipriote, a căror studiere s-a concretizat în cărțile dedicate lor (Panorama Literaturii Neoelene, în două ediții, Panorama Literaturii Cipriote, Capodopere ale literaturii neoelene ș.a.). Pe acest drum cu sens unic însă n-am fost niciodată singură – traducători români sau greco-români din neogreacă, străluciți reprezentanți ai școlii românești de studii neoelene, importanți scriitori sau editori greci pe care am avut norocul să-i cunosc. Toți m-au încurajat și mi-au sprijinit eforturile.
Aș dori să exprim profunda mea recunoștință Greciei, Literelor Elene, limbii grecești pentru comoara de bucurii pe care mi-au dăruit-o de-a lungul celor patruzeci și nouă de ani scurși de la prima mea călătorie în Grecia. În semn de recunoștință, am fondat, în urmă cu treizeci și patru de ani, Editura Omonia. Cele trei sute de titluri n-ar fi putut fi editate fără sprijinul statornic atât al instituțiilor grecești și cipriote (de la ministere la fundații private), cât și al firmelor grecești care-și desfășoară activitatea în România. Ambasada Greciei a fost statornic alături de mine. Secția de Studii Neoelene cu studenții și absolvenții ei au fost mâna mea dreaptă. Desăvârșită a fost și colaborarea mea cu Uniunea Elenă din România, al cărei membru sunt, impecabilă și colaborarea mea cu NOSTOS, ai cărui membri au fost mereu prezenți la evenimentele Omoniei, după cum, la rândul meu, am participat la acțiunile Asociației.
Cu fiecare carte tradusă sau editată, cu fiecare călătorie în Grecia și în Cipru, cu fiecare participare la congrese sau la alte manifestări, noțiunea mea de „filoelenism“ s-a îmbogățit și se îmbogățește întruna.
Mulțumesc din suflet Asociației NOSTOS! Îi urez ca lista premianților să devină tot mai bogată, fiindcă sunt mulți românii filoeleni care o merită! Din suflet mulțumiri Ambasadei Greciei și tuturor grecilor care mi-au sprijinit eforturile. Mulțumesc dumneavoastră, tuturor, pentru răbdare și singurul lucru de care pot să vă asigur este că mă voi strădui să continui activitatea de traducere și editare și să-i ajut pe tinerii traducători.
