Constantin Lupeanu: În China, sub semnul Centenarului

0
1617

Peter Sragher în dialog cu Constantin Lupeanu, directorul I.C.R. – Beijing

Peter Sragher
Peter Sragher

Peter Sragher: Târgul de carte de la Beijing de la sfârșitul lunii august 2018 reprezintă unul dintre cele mai mari târguri din lume…

Constantin Lupeanu: Este adevărat, târgul din Beijing impresionează prin dimensiuni. Aici intră mai cu seamă cărțile expuse de către editurile și grupurile editoriale din toată China. Cred că este bine să amintim aici aplecarea intelectualului chinez de secole, de milenii asupra cărții. Pare un destin trasat din înalt. Chinezul și-a avut propria sa scriere, primele cărți datează din preistorie, erau din coajă de bambus, pe care erau scrijelite caracterele, încât o carte trebuia transportată într-o căruță! Or tocmai această pasiune națională, aș zice, a dus la inventarea hârtiei, a tiparului și la conturarea culturii și civilizației chineze așa cum ni se înfățișează nouă astăzi.

Eu toată viața am fost interesat de cultură. Privesc viața prin prisma culturii, a artei. Iubesc China, literatura și arta Chinei. După o îndelungă activitate de diplomat și ambasador în China și în Asia, în iulie 2015 am inaugurat la Beijing Institutul Cultural Român, iar în trei ani de activitate am organizat în Beijing și în alte orașe peste trei sute de acțiuni culturale. Scopul activității noastre este să înfățișăm prietenilor chinezi cultura multimilenară a României, dar acesta nu este un scop în sine. Ne străduim să sporim cunoașterea reciprocă, să întărim prietenia româno–chineză. I.C.R. Beijing a început să funcționeze în iulie, iar după o lună, în august 2015, România a participat pentru prima oară la târgul de carte, care atinsese douăzeci de ediții. De atunci, am prezentat an după an scriitori români, carte românească, iar acest traseu va atinge apogeul în 2019, când România va fi țară invitată de onoare. România față-n față cu o sută de mii de metri pătrați de expunere de carte! Organizatorul, China National Publications Import-Export Corporation, a avut anul acesta cea de-a 25-a ediție a târgului, cu nouăzeci și trei de țări participante și 2.500 de pavilioane doldora de carte.

Peter Sragher: Anul acesta a fost unul special, o sută de ani de la Unirea cea Mare, când I.C.R. Beijing a pregătit ceva cu totul deosebit pentru această mare manifestare culturală cu participare din toată lumea: o carte de istorie de înaltă ținută…

Constantin Lupeanu: Anul acesta, standul României a avut dimensiuni reduse, dar, alături de cărțile și albumele de artă în limba română primite din țară, la loc de cinste au stat două volume cu care ne mândrim în mod deosebit: Mihai Eminescu, Poezii, într-o frumoasă ediție bilingvă româno–chineză, și Ioan-Aurel Pop, Istoria românilor, în limba chineză. Trebuie spus că este prima carte de istorie a României apărută în China.

Sediul ICR, Soho Galaxy, Beijing © foto Peter Sragher
Sediul ICR, Soho Galaxy, Beijing © foto Peter Sragher

Ne bucură nespus performanța, dacă luăm în calcul acest de necuprins șir al scrierii și tipăriturilor chineze și chiar cei patruzeci de ani de relații apropiate româno-chineze, 1949–1989, răstimp în care n-a avut loc nicio prezentare a prezenței noastre pe pământ. Demersul pe lângă profesorul Ioan-Aurel Pop a început imediat după inaugurarea I.C.R. Beijing (2015), și iată că lucrarea pe care Domnia Sa ne-a pus-o cu mărinimie la dispoziție a fost tradusă în limba chineză de cuplul de traducători cel mai îndrăgit și a apărut chiar în anul în care academicianul Ioan-Aurel Pop a fost ales la conducerea Academiei Române.

Poeziile lui Eminescu și poeziile dumneavoastră, domnule Peter Sragher, tipărite tot anul acesta, în ediții bilingve, au avut rolul de a demonstra că românul e născut poet, de a evidenția creativitatea și geniul literar ale românului. Aceste două cărți se înscriu într-un lanț poetic de marcă, constituit prin traducerile din acești ani ai funcționării în Beijing a Institutului Cultural Român: Lucian Blaga, Marin Sorescu, Nichita Stănescu, Carolina Ilica, Valeriu Butulescu (Aforisme și piesa de teatru Infinitul Brâncuși). A fost, de asemenea, publicată o culegere de poezie românească din secolul XX: patruzeci și trei de poeți cu 259 de poezii alese.

Peter Sragher: Puteți să ne dezvăluiți dacă la acest târg de carte s-a semnat vreun acord important pentru țara noastră?

Constantin Lupeanu: Răspunsul la întrebarea dumneavoastră este „daˮ și „nuˮ. „Daˮ, pentru că s-a discutat și chiar s-a negociat un document. „Nuˮ, pentru că nu s-a semnat acum. Participarea unei țări la acest târg în calitate de Oaspete de onoare se face urmând niște pași bine conturați. Noi am vorbit încă de anul trecut, din timpul ediției precedente a târgului, ca România să fie în 2019 țară invitată de onoare. Atunci s-a convenit în principiu acest lucru. Pasul al doilea a fost reluarea anul acesta de către I.C.R. Beijing a acestei teme, care s-a soldat cu semnarea unui memorandum de înțelegere, la nivel de vicepreședinte al I.C.R. Pentru implementare, este nevoie de un contract, care a fost pus la punct în zilele târgului și care va fi semnat la București, în luna noiembrie, de către delegația chineză care va participa la Gaudeamus. Și „daˮ, și „nuˮ, însă țara invitată de onoare în anul 2019 va fi România!

 

Peter Sragher: Am fost impresionat de un tânăr chinez, care a învățat să cânte de unul singur la nai. A interpretat inclusiv „Ciocârlia” la două dintre evenimentele României de la târg. Cum l-ați descoperit?

Constantin Lupeanu: Interpretul de care vorbiți este masterand la Universitatea de Muzică din orașul Xian. Anul acesta, în primăvară, domnul prodecan Gao Chunhua a înființat o Academie Internațională de Nai. Domnia Sa este director, eu am fost numit, cu infinită grație chinezească, director onorific, iar doamna Raluca Pătuleanu, interpret, și domnul Ion Preda, manufacturier de nai, au primit titlul de consilieri. Pentru târg, m-am sfătuit cu domnul Gao dacă nu ar fi bine să avem un naist la manifestările românești. De ce? Pentru că naiul este un instrument foarte iubit în China. De menționat că în Antichitate chinezii au inventat și ei acest instrument, l-au folosit o vreme, apoi – nu se știe de ce – l-au uitat. În zilele noastre, l-au redescoperit prin români. Au concertat în China Gheorghe Zamfir, Nicolae Voiculeț, Cornelia Tihon, Raluca Pătuleanu și alții. Cu prilejul Centenarului Marii Uniri, în preajma Zilei naționale, va concerta, pentru a cincea oară, marele maestru al naiului Nicolae Voiculeț, care va ține un workshop la Universitatea de Muzică din Xian.

Domnul prodecan mi-a spus că regretă că nu vine Domnia Sa, dar concerta în străinătate chiar în perioada târgului. Dânsul l-a recomandat pe tânărul Han Jiewei, doctorand, care s-a pregătit însușindu-și mai multe cunoscute melodii românești și s-a deplasat la Beijing special pentru a veni în sprijinul prieteniei româno–chineze. Domnul Han dorește să se specializeze la școala românească de nai de la București.

Peter Sragher: La târg a participat, alături de alți scriitori, și vicepreședintele I.C.R., domnul Mirel Taloș. A venit pentru întâia oară în China. La început, pe aeroport, mi se părea un pic reticent față de China. S-a întreținut mult timp cu un diplomat chinez de carieră. Cum a plecat, în opinia dumneavoastră ?

Constantin Lupeanu: Pe baza dialogului purtat pe parcursul târgului și la plecare, am reținut că întreaga delegație de scriitori din România, în frunte cu domnul vicepreședinte Mirel Taloș, a fost foarte mulțumită. Desigur, amănunte vă pot da cei zece scriitori, domnul vicepreședinte, domnul director Andrei Novac, specialista în târguri de carte Silvia Sâmihăian. Cum să nu fie apreciate activitățile aflate, toate, sub emblema Centenarul Marii Uniri, 1918–2018?…

Dacă nu greșesc, I.C.R. Beijing a fost singurul institut care a prezentat o piesă românească dedicată actului Unirii, Prima zi a ultimei luni, scrisă de prof. univ. Ilie Cristescu, poet și dramaturg. Apoi ce înalt omagiu am adus prin Istoria românilor de Ioan-Aurel Pop în limba chineză, tipărită de una dintre cele mai mari și mai cunoscute edituri, China Renmin University Press!… Poeții invitați ai Institutului Cultural Român de la Beijing s-au prezentat publicului chinez iubitor de poezie și au recitat poezii în limba română, declamate apoi în chineză de prietenii chinezi. Numim scriitorii: Liviu Ioan Stoiciu, Peter Sragher, Robert Șerban, Cătălin Mihai Ștefan. Mihaela Gligor și Adrian Lesenciuc au omagiat limba română, în cadrul unei manifestări de cinstire a Zilei limbii române. Marius Chivu și Dan Pleșa au creionat tablouri ale creației literare de azi, iar poetul și dramaturgul Ilie Cristescu a prefațat lectura publică – în limba chineză, prin șase actori beijinghezi – a piesei sale Prima zi a ultimei luni, cântare în inima Chinei a Centenarului Marii Uniri. La toate evenimentele și întâlnirile a luat cuvântul domnul vicepreședinte al I.C.R., el însuși romancier. Aș zice: un program bogat!

Această prezentare necesită JavaScript.

Peter Sragher: Pe parcursul anului, ați avut și alte activități care să marcheze din perspectivă culturală această emoționantă sărbătoare a poporului român…

Constantin Lupeanu: Vă mărturisesc că am gândit evenimentele culturale ale anului sub pecetea Marii Uniri o sută: 1918–2018. Această unire este repararea unor nedreptăți istorice, iar românii nu o sută de ani, ci șapte mii de ani se cuvine să sărbătorească! De altfel, I.C.R. Beijing acordă o atenție specială istoriei, legăturilor istorice din trecutul cel mai îndepărtat și până astăzi. De asemenea, I.C.R. Beijing se mândrește și pune în valoare limba română. Pentru dumneavoastră și cititori, să enumerăm câteva dintre activitățile desfășurate de către noi: Ziua culturii – poeți români ai centenarului Marii Uniri; Mari români ai secolului XX; Corul Regal din București; Muzica Centenarului – de la Ciprian Porumbescu la Anatol Mitcu; Moștenirea Brâncovenilor; Serialul de Conferințe despre România și Centenarul Marii Uniri, prezentate elevilor; Cinemateca – un secol de cinema românesc; Ia – element central al portului popular; Expoziția Agerpres România – Evoluție și documentarul Marea Unire, România la o sută de ani; și multe altele au fost și urmează, de exemplu cel de-al treilea Festival al fotografiei românești în trei orașe din sudul Chinei.

Peter Sragher: Crearea de relații și legături interumane este o condiție sine qua non pentru a realiza nu numai activități culturale de bună calitate, ci și o atmosferă prielnică pentru receptarea pozitivă a României în lume. Am văzut că aveți extrem de multe legături de foarte bună calitate într-o sumedenie de orașe ale Chinei. Cum ați reușit această performanță?

Constantin Lupeanu: Vă mulțumesc pentru apreciere. Este adevărat. Relațiile bune se fac și se păstrează prin atitudine prietenească sinceră, dezinteresată. Chinezul se câștigă greu, dar, odată convins că ai cele mai bune intenții, că îl respecți, îți este prieten adevărat, expus cu inteligență în proverbul: „În viața următoare, vreau să fiu câinele tău de pază, să te pot sluji și răsplăti!”

Peter Sragher: Sunteți, la rândul dumneavoastră, traducător de literatură chineză. Puteți să ne spuneți ce cărți importante s-au tradus în ultimii ani din literatura noastră în China cu ajutorul I.C.R.?

Constantin Lupeanu: Spuneam, în urmă cu ani, la audierea din parlament din anul 2014, că primul lucru căruia îi voi acorda atenție va fi cartea. Tipărirea de carte românească. Această promisiune s-a împlinit, cred. Iată cărțile apărute:

2015: Florin Lăzărescu, Amorțire, Editura Literatura Poporului;

2016: Valeriu Butulescu, Aforisme, Grupul Editorial Zhongyi; Lucian Blaga, Aforisme, Editura Orașul Florilor; Klaus Iohannis, Pas cu pas, Grupul Editorial Zhongyi; Eugen Uricaru, Vladia, Editura Orașul Florilor; Gabriel Chifu, Cartograful puterii, Editura Orașul Florilor; Poezie română contemporană, Editura Orașul Florilor; România Enciclopedică, Editura Academiei de Științe Sociale; Dong Xixiao, Gramatica limbii române contemporane, Editura Studii și Cercetări Lingvistice din Beijing și Grigore Giorgiu, Istoria culturii române moderne, Editura Studii și Cercetări Lingvistice din Beijing.

2017: Marin Sorescu, Versuri, Editura Literaturii din Shanghai; Nichita Stănescu, Versuri, Editura Orașul Florilor; Mite Kremnitz, Basmele românilor, Editura Universității Normale din Guangxi; Marius Stoicescu, Următorii 7 ani, Editura Universitară China Renmin.

Ioan Aurel Pop, Istoria României în limba chineză
Ioan Aurel Pop, Istoria României în limba chineză

2018: Ioan Aurel Pop, Istoria românilor, Editura Universității China Renmin; Mihai Eminescu, Poezii, ediție română/chineză, Editura Studiului și Cercetării Limbilor Străine; Carolina Ilica, Poezii, Editura Orașul Florilor; Peter Sragher, Poezii, Editura Universității China Renmin.

Pentru anul 2019, pregătim tipărirea unor cărți de poezie și de proză, lucrarea monumentală Arta românească modernă și contemporană semnată de Vasile Florea, un album Cucuteni, posibil un album Mircia Dumitrescu și, sperăm, altele.

În încheiere, aș vrea să subliniez că I.C.R. Beijing a susținut și a încurajat participarea poeților la festivaluri de poezie, în ambele țări. Și iată că anul acesta Marele premiu al Festivalului de poezie Li Bai și Du Fu a fost câștigat de Cassian Maria Spiridon, poet de renume, membru al U.S.R., președintele Filialei Iași a Uniunii Scriitorilor din Iași. Festivitatea, însoțită de recitaluri ale laureaților, s-a ținut pe un stadion modern, cu deschidere către un lac, în centrul orașului, în prezența a trei mii de spectatori.


 * Afirmație care nu poartă girul forurilor academice de specialitate.
Articolul precedentBogdan Nueleanu: „Încerc un abstract cu elemente figurative“
Articolul următorBucuria privirii din grădina Împăratului Jiajing 凝视着嘉靖皇帝花园的喜悦

Lasă un răspuns