O prezență remarcabilă a României

0
46

Târgul internațional de carte, Beijing, august 2019

Modul în care a fost distribuită informația privitoare la acest eveniment cultural a fost impresionant, reflectând atenția pe care China o acordă fenomenului literar: o multitudine de bannere și afișe au împânzit această metropolă de dimensiuni uriașe.

România a fost țara invitată de onoare a acestui Târg de carte. Grație Institutului Cultural Român, peste patruzeci de scriitori, poeți, critici literari și editori au venit din țară, alăturându-se reprezentanților ICR, pentru a susține evenimentul și pentru a onora poziția de prestigiu pe care a avut-o țara noastră în acest cadru.

Corneliu Zeană
Corneliu Zeană

Dar, înainte de a ajunge în spațiul cu multiple pavilioane ale Târgului, străbătând orașul, rămâi cu o puternică impresie privind uriașul ansamblu urbanistic. Ample artere de circulație străjuite de perdele verzi, clădiri foarte înalte, toate înconjurate de întinse suprafețe de spațiu verde, arbori plantați pretutindeni, crescând în voie, fără mutilări, parcuri largi, amenajate în stilul chinezesc, din care nu lipsesc lacul, pavilioanele grațioase și înălțimile cu aspect de munte stâncos, bogăția de plante și flori, toate acestea realizează un ansamblu prietenos, realizat cu dragoste de natură. Bogăția vegetală a orașului asigură un aer de calitate, incomparabil cu cel al Bucureștilor, unde politica de sacrificare a spațiilor verzi și de tăiere a arborilor dintre clădiri pare urmărită cu o perseverență diabolică.

La Târg, organizarea pavilionului țării noastre a fost o reușită. Directorul Institului Cultural Român la Beijing, dl Constantin Lupeanu, a muncit enorm pentru această realizare, care ne-a făcut cinste. S-au susținut numeroase conferințe, mese rotunde și prezentări de carte, traducerea în chineză fiind impecabil asigurată, trezind interesul audienței. Subliniem prezența Dnei secretar de stat în Ministerul Culturii și Identității Naționale Irina Cajal-Marin, care a susținut prelegeri privind arta românească, precum și a dlui Béla Dan Krizbai, vicepreședintele Institutului Cultural Român.

Lansarea albumului de artă al pictorului Corneliu Baba a fost deosebit de apreciată. Cartea Istoria românilor, realizare deosebită a președintelui Academiei Române, Ioan Aurel Pop, s-a bucurat de un interes cu totul remarcabil. Pavilionul românesc a fost vizitat de înalte oficialități chineze cu rang de ministru, iar aceștia au privit cu interes cărțile expuse, îndeosebi cartea semnată de președintele României, Klaus Werner Iohannis. Merită subliniată și contribuția unor artiști, interpreți de muzică (îndeosebi nai, un instrument prețuit la noi), precum și prezentarea unei piese de teatru, Infractorii, scrisă de Horia Gârbea.

Urmare a acestui amplu eveniment, schimbul de cărți traduse reciproc va spori considerabil, contribuind la mai buna cunoaștere reciprocă a literaturii celor două popoare. Traducători la înalte standarde de exigență, dispuși să se concentreze asupra dificilei și foarte migăloasei arte a traducerii, nu sunt însă prea numeroși, cei care au urmat studii de filologie în România, sau invers, nu sunt urmați de un număr asigurator de tineri. Cu siguranță însă, această situație se va redresa fără multă întârziere. Personal (sper să mă înșel, în perspectivă), am rămas cu impresia că în China se acordă mai multă atenție cărții decât în România, literatura este mai insistent încurajată, inclusiv financiar, ca și sub aspectul difuzării cărții, iar publicul cititor este mai larg și mai interesat, îndeosebi la nivelul tinerelor generații aflate încă pe băncile școlii.

La acest Târg, cel care semnează această foarte scurtă relatare, a prezentat volumul Trezirea Dragonului, publicat la Editura Contemporanul-Ideea Europeană. Această carte poate fi privită ca o fotografie/radiografie multifațetată a Chinei de azi. Traducerea în chineză este proiectată într-o perspectivă apropiată. Recenta ascensiune spectaculară a Chinei este asigurată prin două pârghii: importanța care se acordă educației și combaterea fermă a corupției, la acestea adăugându-se sentimentul patriotic pe care poporul chinez îl trăiește în intimitatea fibrei sale.

Lasă un răspuns