L-am invitat pe Mircea Dan Duță să scrie câteva rânduri despre Jarmila Horáková nu numai că o cunoaște de multă vreme, dar și pentru că a încurajat-o constant să aibă încredere și să scrie în limba română nu dintr-un patriotism vetust, ci pentru că și-a dat seama că ea iubește limba română, dar și pentru că a înțeles că are un talent aparte în sfera poeziei. Asupra creației poetice a Jarmilei Horáková se pronunță și colegul de filială Peter Sragher (vezi linkul: https://www.fitralit.ro/31-01-2025-peter-sragher-re-nasterea-jarmilei-horakova/ ), iar într-un alt articol același coleg de filială traduce câteva poezii ale poetei cehe sus-menționate din română în germană (vezi linkul: https://www.fitralit.ro/31-01-2025-jarmila-horakova-o-imensa-mare-de-timp-trait/ ) (Fitralit)
***
Nu se întâmplă prea des ca un autor să-și aleagă drept mijloc de comunicare o altă limbă decât aceea maternă. Cu atât mai puțin când este vorba despre un autor de poezie, mediu fragil, delicat și pretențios, care presupune cunoașterea complexă și aprofundată a limbii în care este scrisă.
Cunoscută, în special, pentru activitatea sa de traducătoare din română în cehă, Jarmila Horáková a ales să-și asume riscul de a-și scrie volumul de poezie Big Bangul care n-a avut loc* în limba română. A dovedit astfel nu numai o excelentă cunoaștere a limbii – ceea ce se poate explica, cel puțin parțial, prin faptul că este absolventă a specializării Studii Românești din cadrul Facultății de Științe Umaniste a Universității Caroline din Praga și, așa cum am menționat mai sus, prin aceea că este o experimentată traducătoare din literatura română –, ci și un talent poetic ieșit din comun, o sensibilitate cu totul particulară și o originalitate care o plasează printre cele mai convingătoare voci ale poeziei cehe contemporane.
Dar, poate în primul rand, Horáková dovedește, prin intermediul acestui volum, o dragoste adâncă pentru limba română și pentru România, pe care o numește țara sa de suflet. Toate acestea fac ca Jarmila Horáková să reprezinte un fenomen unic nu numai la nivelul literaturilor cehă și română, ci și la nivel european.
Jarmila Horáková – poeta din Cehia care scrie în română
Poeții – oricum, nu prea numeroși – care aleg să scrie într-o altă limbă decât cea maternă preferă, în general, limbi de circulație internațională, care să faciliteze creației lor drumul către un public cât mai larg, sau, dacă este cazul, limba țării în care s-au stabilit, plecând din țara de origine. Nici una, nici cealaltă nu reprezintă cazul Jarmilei Horáková. Ea locuiește în continuare în țara în care s-a născut, Cehia, și n-a ales să scrie nici în engleză, nici în franceză, nici în germană, ci în română, astfel încât motivația sa este de natură profund subiectivă și afectivă. Mai mult, o parte dintre texte se referă la realități specific românești (fusul orar, particularități ale limbii române [v. Românii sunt tari, ca și â-ul lor] etc.), pe care autoarea le filtrează prin propria-i sensibilitate, conferindu-le o fermecătoare formă poetică, strecurând inclusiv notații fine, discrete, dar penetrante cu privire la trăsăturile de caracter ale poporului român. Alte texte fac referire la existența de zi cu zi a autoarei-personaj, cuprinzând elemente din viața de familie, universul profesional sau chiar viața afectivă. Totul se sintetizează într-o poezie sobră, echilibrată, neîncărcată de imagini inutile, convingătoare în primul rând prin narativitatea, accesibilitatea și transparența sa.
Textele poetei impun, prin încărcătura lor intelectuală, erudiție și forța ideilor puse în joc.
* Jarmila Horáková, Big Bangul care n-a avut loc, prefață de Mircea Dan Duță, Editura Arc, Chișinău, 2023.
