În fotografie Zaira Samharadze și Alexandru Calciu, autorii dicționarului, în urmă cu câțiva ani
Toată facultatea am lucrat pe unicul dicționar spaniol-român disponibil la secția de limbi străine, cel al lui Nicolae Filipovici. Îl am și acum, căci după revoluție l-am găsit, fericită, într-un anticariat; e ferfenițit de atâta folosire, i-au dispărut coperțile, nu-l mai folosesc, dar tare mi-e greu să mă despart de el; dacă vreți un fel de supertiție mă face să-l mai păstrez, e primul dicționar folosit la traducerile mele din Julio Cortázar, Vargas Llosa, Ernesto Sábato…
În 1992, Editura Științifică edita un dicționar colosal, o „cărămidă” verde, greu de ținut în brațe, semnată de doi oameni la fel de colosali: ALEXANDRU CALCIU și ZAIRA SAMHARADZE. Când a apărut acel dicționar, am fost realmente fericită! Nici nu vă închipuiți ce însemna pentru mine apariția unui asemenea instrument de lucru! Deja știam: microbul traducerii sălășluia în mine; cum din această îndeletnicire nu se poate trăi, mi-am spus că voi traduce în timpul meu liber, ori de câte ori voi avea ocazia… Și am tradus câteva zeci de volume – romane, povestiri, eseuri, memorialistică – peste 70 de piese de teatru, dar vă garantez, cu mâna pe inimă, că DICȚIONARUL – atât cel spaniol-român, cât și cel român-spaniol – semnat de Calciu și Samharadze, a fost instrumentul meu de lucru esențial, ce instrument, mâna mea dreaptă și mâna mea stângă; indiferent unde traduceam, acasă, în călătorii, în țară sau străinătate, peste tot Calciu și Samharadze m-au însoțit! Țin minte că la un moment dat am tradus o lună în Germania. Zburam cu un avion low cost, aveam greutatea bagajului limitată, și în clipa în care mi s-a cerut să aleg, am renunțat la multe lucruri din bagaj, nu însă la Calciu & Samharadze!
În 2005, Editura Univers Enciclopedic mi-a dublat, ba chiar mi-a triplat bucuria! Calciu & Samharadze scoteau un nou dicționar, cu peste 100.000 de cuvinte-titlu! Inutil să vă spun cât de elegant, de frumos copertat, de ușor de manevrat mi s-a părut această variantă îmbogățită a noului dicționar!! L-am cumpărat și, din clipa aceea, el se află permanent pe biroul meu, chiar și acum, când scriu rândurile de față, îl văd odihnindu-se în stânga mea… așteptând, cuminte, să-l deschid, să-l răsfoiesc, să caut înfrigurată cuvântul, expresia, expresiile rar întâlnite…
Păcătuiesc, însă, ca mulți alți utilizatori ai dicționarului, vorbind doar despre el: obiectul DICȚIONAR, omițând însă SUFLETUL LUI, cei doi CREATORI. De aceea sunt tare bucuroasă că am acum prilejul să vorbesc despre cei doi creatori ai lui. Să te înhami la o asemenea muncă de Sisif, fără a avea altă răsplată decât aceea de a citi, eventual, tălmăciri miraculoase, după folosirea obiectului magic: dicționarul ieșit din mâinile tale…
Câți oameni din țara aceasta îi cunosc pe Alexandru Calciu și Zaira Samharadze? De câte ori au fost ei invitați la vreo televiziune? De câte ori au fost invitații lui Cătălin Ștefănescu la Garantat 100% sau ai Eugeniei Vodă la Profesioniștii?? Câte premii au primit acești oameni pentru munca lor??
Tare mi-aș dori un lucru: cine are urechi să audă! Dacă aș putea, i-aș invita mâine la o asemenea emisiune, să ne povestească dumnealor ce înseamnă să CREEZI un dicționar! Câtă muncă, câtă finețe, câtă migală, câte câutări, cât studiu!! Eu doar bănuiesc câtă trudă se află în această creație. Dacă eu, ca tălmăcitor de texte spaniole, zăbovesc câteodată o lună întreagă pentru a traduce o povestire de 13 pagini, ca Inelul lui Moebius de Julio Cortázar, nici nu vreau să mă gândesc câți ani, câte luni, zile, ore de viață au pierdut oamenii aceștia pentru a CREA cele peste 1500 de pagini… CHAPEAU!
P.S. M[ simt onorată că în cadrul Colocviilor de Traduceri Literare 28 – Traducători de vis din 23 februarie 2017, am primit un dar prețios din partea doamnei Zaira Samharadze si a domnului Alexandru Calciu.
Ultima ediție a dicționarului spaniol-român, recent publicat!! Mă simt onorată să am semnătura familiei Calciu-Samharadze pe acest dicțonar, care de acum înainte va fi pentru mine nu doar un instrument de lucru, ci un obiect prețios, de mare valoare. O valoare sentimentală și umană! Familia Calciu Samhardze a realizat ceva miraculos cu acest dicționar! De curând am văzut în Tenerife un copac milenar – El Drago milenario – chiar am fost asigurată că acel copac are peste o mie de ani. Ei bine, eu cred că acest dicționar va fi unul cu o viață la fel de lungă precum acel copac milenar. Sute, mii, zeci de mii de oameni îl vor folosi!
