Autorul amplului articol de mai jos este masterand la Studii Hispanice din cadrul Facultății de Limbi și Literaturi Străine a Universității din București. El ne-a trimis un text în care compară, atât din punct de vedere lingvistic, cât și al traducerii literare, două versiuni ale unei opere a marelui dispărut Mario Vargas Llosa. Despre Sergiu Lozinschi, puteți citi mai multe aici: https://www.cela-europe.com/participants/sergiu-lozinschi/. (Fitralit)
***
Literatura de specialitate consacrată retraducerilor cuprinde articole, numere tematice ale revistelor de traducere, monografii și volume colective și crește constant de trei decenii ȋncoace. Din această multitudine de publicaţii, se evidenţiază articolul lui Antoine Berman, publicat ȋn revista Palimpsestes ȋn anul 1990[i] – ȋn care autorul propunea o perspectivă ciclică a traducerii, potrivit căreia retraducerile succesive constituie pași spre o interpretare cât mai reușită a textului original –, precum și studiile elaborate de Chesterman[ii], Collombat[iii], Paloposki & Koskinen[iv], Courtois[v], Cadera & Walsh[vi], care pun ȋn discuţie aspecte precum motivele retraducerilor (caracterul obsolet al traducerilor cărţilor / textelor clasice și necesitatea unor noi interpretări și actualizări ale acestora), cenzura epocii ȋn care au fost publicate pentru prima dată, omisiunile, raţiunile economice, lipsa de traducători pentru limbile minoritare, subiectivitatea și ideologia retraducătorilor, receptarea operelor acestora etc.
Termenul retraducere are diverse accepţii: (1) traducere printr-o limbă-pivot, (2) revizuire, (3) activitatea și rezultatul traducerii din nou a unui text original ȋn aceeași limbă-ţintă. În prezent, piaţa editorială mondială preferă să folosească sintagma traducere nouă pentru a se referi la acest ultim tip de traduceri – ȋn loc de retraducere –, sintagmă care figurează ȋntre elementele paratextuale ale volumelor, pe prima copertă a acestora, pentru a evidenţia, ȋn primul rând, noutatea demersului, și nu repetarea acestuia.
În România, tema retraducerii ȋn cea de-a treia accepţie a termenului a trezit interes ca urmare a publicării unor retraduceri ale romanelor lui Mario Vargas Llosa la doar un deceniu de la apariţia primelor versiuni ale acestora, realizate de hispaniști cu lungă și solidă carieră ȋn traducerea prozei hispanoamericane. Analizele acestor retraduceri (ȋntreprinse de Coman Lupu[vii], Liliana Pleșa Iacob[viii], Manuel Beganu[ix]) au demonstrat, pe de o parte, calitatea inferioară și redundanţa lor, iar, pe de altă parte, asemănările care frizează plagiatul dintre aceste versiuni și primele traduceri ale romanelor scriitorului peruan (după cum a semnalat Coman Lupu[x]).
În articolul de faţă, ne propunem să analizăm, pe linia marcată de autorii menţionaţi, cele două versiuni românești ale romanului Los cuadernos de don Rigoberto de Mario Vargas Llosa. Pe lângă evaluarea celor două traduceri active (traduceri care coexistă pe piaţă la un moment dat, spre deosebire de traducerile pasive, publicate la distanţă ȋn timp[xi]), analiza noastră poate aduce date de interes pentru semantica comparată româno–spaniolă și traductologia dedicată domeniului hispanic.
Analiza se bazează pe o selecţie de exemple din textul original, Los cuadernos de don Rigoberto[xii] (la care ne vom referi de acum ȋnainte prin sigla TO) și din cele două traduceri publicate de Editura Humanitas sub titlul Caietele lui don Rigoberto, ȋn 2008 și, respectiv, 2023, semnate de Gabriela Ionescu[xiii] (text pe care ȋl vom desemna prin sigla TT – textul traducerii) și de Marin Mălaicu-Hondrari[xiv] (text pe care ȋl vom desemna prin sigla TR – textul retraducerii) și are ȋn vedere compararea celor două versiuni în limba română cu textul original și semnalarea câtorva diferenţe semantice, stilistice și gramaticale care apar în cele două traduceri sus-menţionate. Prezentăm rezultatele ȋn exemple redate ȋn ordinea TO, TT, TR.
I.
În diverse secțiuni ale textului, retraducătorul textului lui Vargas Llosa demonstrează o competenţă lingvistică modestă ȋn limba română, fapt care duce la incongruenţe, traduceri pur și simplu ridicole (exemplele 1 și 5), echivalenţe care adaugă trăsături semantice absente ȋn textul-sursă sau care sunt rezultatul neglijenţei ori al confuziei (exemplele 3 și 4).
În exemplul 1, ȋntâlnim un nonsens care provoacă ilaritate, dat fiind faptul că retraducătorul substantivizează o expresie și schimbă topica unităţii frazeologice românești: a trage clapa „(fig.) a înșela, a păcăli“ devine, ȋn idiolectul acestuia, în ciuda clapelor pe care mi le-a tras (sic).
Unele soluţii nu ţin cont de contextul nemijlocit al frazei. În exemplul 2 al TR, echivalentul corcitură, care se aplică ȋn sens depreciativ persoanelor, nu trimite la niciun „compliment“, așa cum anunţă o frază anterioară a paragrafului.
(1) […] me he consolado estos años, pensando en una mujer que, pese a las calabazas que cambiaron mi existencia, seguirá siendo siempre el corazón de mi memoria. (P. 22)
TT: m-am consolat în aceşti ani, gândindu-mă la o femeie care, în pofida respingerii care mi-a schimbat viaţa, va continua să fie mereu inima amintirii mele. (P. 22)
TR: m-am consolat în toți acești ani, gândindu-mă la o femeie care, în ciuda clapelor pe care mi le-a tras și care mi-au schimbat viața, va fi mereu inima memoriei mele. (P. 40)
(2) […] él, de lo más fresco, se puso a piropearla.
— Qué sirvienta más bonita —exclamó […] —. Una zambita de rompe y raja. ¡Qué cuerpito! (P. 41)
TT: el, obraznic din cale afară, a început să-i spună vorbe dulci.
— Ce servitoare frumoasă, a exclamat […]. O oacheşă din cale afară. Ce bucăţică! (P. 44)
TR: el nici una, nici două, a început să o complimenteze.
- Ce servitoare frumoasă, a zis […]. O corcitură care știe ce vrea. Ce corp! (P. 77)
(3) Su investigación, rigurosa y arbitraria a más no poder, dedicaba a veces un día […] a una parte de las anatomías femeninas transeúntes (P. 41)
TT: Investigaţia lui, cât se poate de riguroasă şi de arbitrară, consacra uneori o zi întreagă […] unei părţi a anatomiilor feminine aflate în trecere (P. 44)
TR: În timpul acestor cercetări, riguroase și totodată arbitrare până peste noapte, dedica uneori o zi întreagă […] unei părți din anatomia trecătoarelor (P. 76)
(4) Había leído algo alguna vez (P. 40)
TT: Citise mult, pe timpuri (P. 43)
TR: Citise câteva ceva la viața lui (P. 75)
(5) […] don Rigoberto divisó la mano […] aposentándose a traición en el trasero de su mujer. (P. 41)
TT: don Rigoberto întrezări mâna […] aşezată infidel pe fundul soţiei sale. (P. 44)
TR: Don Rigoberto a început să zărească mâna […] atingând, perfidă, fundul soției sale. (P. 76)
II.
Niciunul dintre traducători un ținecont de trăsăturile semantice ori de restricţiile combinatorii ale cuvintelor românești sau de anumite colocaţii consacrate prin uz, ceea ce duce la erori de interpretare și traduceri improprii.
Astfel, echivalenţa a podidit-o râsul din TR (exemplul 2) este nepotrivită, dat fiind că expresiile uzuale sunt a podidi plânsul și a pufni râsul.
Diminutivele nu au aceleași valori și frecvenţă de actualizare ȋn cele două limbi puse ȋn relaţie. Prin urmare, opţiunea de a traduce diminutivul cabecita din TO prin sinonimul interlingual căpşorul ȋn TT (exemplul 5) este eronată, având ȋn vedere că avem de-a face cu o scenă foarte violentă și, ȋn plus, a spune ȋn limba română mi-au crăpat căpșorul când tocmai ai scăpat dintr-o agresiune este absolut ridicol.
Verbul a ciomăgi are o restricţie combinatorie – se spune a ciomăgi pe cineva –, prin urmare echivalenţa ciomăgeau oasele şi muşchii violatorului (TT exemplul 3) este improprie.
Nereușită este și traducerea exemplului 4 din TT, dat fiind că perniţă se folosește ȋn sintagma perniță de ace sau pentru a desemna o piesă confecționată din vată de croitorie, care se aplică unor obiecte de îmbrăcăminte pentru a le da forma corespunzătoare umărului.
Traducerea destul de buimacă (TR exemplul 1) este un nonsens, având ȋn vedere că adjectivul românesc are ȋn componenţă semul /intensitate puternică/; un pic fâstâcită este o soluţie corectă, ȋntrucât este sintagma consacrată prin uz pentru acest context.
(1) […] permanecía de pie, cubriéndose con los brazos, un poco cortada. (P. 45)
TT: rămăsese în picioare, acoperindu-şi braţele, un pic fâstâcită. (P. 49) TR: rămăsese în picioare, acoperindu-se cu brațele, destul de buimacă. (P. 84)
(2) Volvió a beber un trago y la sobrecogió la risa. (P. 47)
TT: Mai trase o duşcă şi o pufni râsul. (P. 51)
TR: A mai luat o înghițitură și a podidit-o râsul. (P. 87)
(3) Don Rigoberto podía oír los mazazos que tundían los huesos y músculos del interrumpido violador […]. (P. 44)
TT: Don Rigoberto putea auzi loviturile ca de ciocan ce ciomăgeau oasele şi muşchii violatorului deranjat […]. (P. 48)
TR: Rigoberto auzea izbiturile care-i vătămau oasele și mușchii frustratului violator […]. (P. 82)
(4) […] iluminó […] las almohadillas y los poufs regados sobre la alfombra. (P. 45)
TT: lumină […] perniţele şi pouf-urile împrăştiate pe covor. (P. 49)
TR: lumina s-a împrăștiat […] peste pernuțele și poufs risipite pe covor. (P. 84)
(5) «Ay, mi cabecita, ay, me la han partido». (P. 44)
TT: „Vai, căpşorul meu, vai, mi l-au crăpat“. (P. 48)
TR: „Au, au, au, capul meu, mi-ați spart capul!“ (P. 83)
III.
În exemplele următoare, se regăsesc cazuri de traduceri literale, calcuri semantice sau sintactice, care fac ca fraza să fie confuză ori nu aibă niciun sens:
(1) […] sentándose en el borde del chaise longue y alcanzándole el vaso (P. 48)
TT: aşezându-se pe marginea şezlongului şi întinzându-i vasul (P. 52)
TR: Așezându-se pe marginea chaise-longue-lui și dându-i paharul (P. 89)
(2) los cuellos más cisnes (P. 41)
TT: Cele mai de lebădă gâturi […] (P. 44)
TR: Gâturile ca de lebădă […] (P. 76)
(3) Fito Cebolla, siendo exactamente todo lo que podía esperarse de él (P. 40)
TT: Fito Cebolla, fiind întocmai ceea ce se aştepta din partea lui (P. 43)
TR: A descoperit că Fito Cebolla era exact tot ce se putea aștepta de la el (Pp. 74–75)
(4) […] las que diferencias y disparidades son por lo menos tan importantes (seguramente más) que el denominador común (P. 38)
TT: diferenţele şi disparităţile sunt cel puţin la fel de importante (cu siguranţă chiar mai mult) decât numitorul comun (P. 40)
TR: diferențele și nepotrivirile sunt cel puțin la fel de importante (de fapt, cu siguranță, mai) precum numitorul comun (P. 69)
IV.
Alte aspecte care atrag atenţia ȋn retraducere sunt sărăcia lexicală și reiterarea obsesivă a anumitor ocurenţe și expresii, ȋn contexte diferite, pentru care autoarea primei traduceri oferă soluţii diverse:
(1) — Es que ese niño tiene no sé qué —se excusó Justiniana […]. (P. 17)
TT: — Copilul ăsta are un nu-ştiu-ce, se scuză Justiniana […]. (P. 16)
TR: — Faza-i că are copilul ăsta nu știu ce, s-a scuzat Justiniana […]. (P. 32)
(2) Lo de las habitaciones separadas era cierto. (P. 25)
TT: Povestea cu camerele separate a fost adevărată. (P. 25)
TR: Era adevărată faza cu camerele separate. (P. 46)
(3) — Pero, es que las hacía desnudarse y las pintaba haciendo poses […] (P. 67)
TT: — Dar le punea să se dezbrace şi le picta în diverse posturi […] (P. 75)
TR: — Dar faza e că le punea să se dezbrace și le picta în tot felul de poziții […] (P. 128)
(4) — Es que […]. Todavía me falta completarlo. (P. 70)
TT: — Păi […]. Încă nu este gata. (P. 78)
TR: — Faza-i că […]. Trebuie să-l pun la punct. (P. 133)
(5) — Es que yo soy él, madrastra (P. 102)
TT: — Pentru că eu sunt el, mamă vitregă (P. 117)
TR: — Faza e că eu sunt el, mamă vitregă. (P. 196)
(6) Se vendió solo, con lo de la máscara y la gracia del espejito. (P. 120)
TT: S-a dat singur de gol, cu treaba cu masca şi nostimada cu oglinda. (P. 139)
TR: S-a trădat singur cu faza cu masca și cu tâmpenia cu oglinda. (P. 231)
(7) O, tal vez, por lo de la cocina. (P. 46)
TT: Sau, poate, din cauza a ceea ce se întâmplase în bucătărie. (P. 50)
TR: Poate că o fi fost din cauza fazei din bucătărie. (P. 86)
V.
În retraducerea textului lui Vargas Llosa frapează numărul mare de echivalenţe din registrul colocvial și familiar, prezenţa mărcilor discursului oral și lipsa oricărui criteriu de selecţie care să transforme aspectele pur orale ale limbajului ȋn formă scrisă. Retraducătorul recurge la astfel de interpretări frecvent și deliberat, după cum reiese din exemplele 1–16 din TR, pe care le redăm mai jos. Astfel de traduceri idiomatice („mor să te văd așa“, „zi pe șleau“, „nesimțitul de Fito“, „începea să se populeze și excite“, „tot e foarte tare!“, „și-a dat cu părerea“, „miștocăreală“, „Nu e o vrăjeală de a ta?“, „i se pusese pata“, „mă iei la mișto“ etc.) sfârșesc prin a ruina atmosfera lingvistică a romanului, iar „naturalismul“ care impregnează textul-ţintă ajunge să-l cufunde ȋn culoarea locală (românească). Acest fapt nu este lipsit de importanţă, dat fiind că cititorul care ia contact cu opera tradusă se așteaptă să cunoască o versiune fidelă originalului, o transpunere care să respecte stilul și intenţiile autorului. Prin urmare, considerăm că în prima versiune se observă un anumit echilibru stilistic, iar traducătoarea comite mult mai puţine greșeli, cum sunt cele din exemplul 8, în care echivalează ponía una meliflua voz prin „şi-a tras un glas mieros“ sau, ȋn exemplul 13, se quedaron de una pieza prin „rămăseseră interzişi“. Ambele soluţii de sub exemplul 2, o traducere literală și alta marcată (popular) s-ar putea ȋmbunătăţi prin varianta „(hai), recunoaște că…“:
(1) Me muero de ganas (P. 35)
TT: Nu mai pot de nerăbdare (P. 36)
TR: Mor să te văd așa (P. 64)
(2) Confiesa que quieres ver los pies de la señora (P. 35)
TT: Mărturiseşte că vrei să vezi picioarele doamnei (P. 36)
TR: Mai bine zi pe șleau că vrei să vezi picioarele doamnei (P. 64)
(3) Un impávido Fito miraba a Lucrecia con su insinuante sonrisa […]. (P. 42)
TT: Un imperturbabil Fito o privea pe Lucrecia cu un surâs insinuant […]. (P. 45)
TR: Nesimțitul de Fito o privea pe Lucrecia cu zâmbetul lui insinuant […]. (P. 77)
(4) La soledad de don Rigoberto comenzaba a poblarse y afiebrarse. (P. 43)
TT: Singurătatea lui don Rigoberto începea să se populeze şi să se înfierbânte. (P. 46)
TR: Singurătatea lui don Rigoberto începea să se populeze și excite. (P. 80)
(5) — Aunque sea mentira ¡es tan chistoso! (Pp. 42–43)
TT: — Chiar dacă-i o minciună, e atât de distractiv! (P. 46)
TR: — Chiar dacă-s minciuni, tot e foarte tare! (P. 79)
(6) Debiste dársela, romperle un macetero en la cabeza, rasguñarlo, botarlo de la casa — se enfureció Rigoberto (P. 42)
TT: Ar fi trebuit să-i tragi una, să-i spargi o vază în cap, să-l zgârii, să-l dai afară din casă, se înfurie Rigoberto. (P. 45)
TR: Trebuia să-i tragi două, să-i spargi de cap un ghiveci, să-l zgârii, să-l dai afară în șuturi, s-a enervat Rigoberto. (P. 78)
(7) En un contrapunto de chacota, acabaron los vasos de whisky. (P. 47)
TT: Între două reprize de râs, terminară paharele cu whisky. (P. 51)
TR: Când s-au oprit din miștocăreală, și-au golit paharele. (P. 87)
(8) […] al leer esta parte de la noticia ponía una meliflua voz de cuchufleta […] (P. 89)
TT: Atunci când a citit această parte a ştirii […] şi-a tras un glas mieros, dând-o pe glumă […] (P. 101)
TR: Citind partea aceasta a știrii […] a folosit un ton suav și glumeț […] (P. 170)
(9) ¿No es una de esas cosas torcidas que se te ocurren? (P. 67)
TT: Nu-i vreo idee sucită din cele care-ţi trec prin cap? (P. 74)
TR: Nu e o vrăjeală de a ta? (P. 127)
(10) […] solía soltar cosas por el estilo en los cocteles, con la misma convicción. (P. 51)
TT: obişnuia să facă lucruri de genul ăsta pe la cocktailuri, cu aceeaşi convingere. (P. 56)
TR: obișnuia să spună, cu la fel de multă convingere, chestii din astea pe la petreceri. (P. 96)
(11) Había oído todo y se puso a opinar, de lo más lenguaraz. (P. 67)
TT: Auzise totul şi începu să-şi dea cu părerea, cât se poate de slobodă. (P. 75)
TR: Auzise totul și și-a dat cu părerea, slobodă la gură. (P. 127)
(12) ¿Sabía Fonchito de verdad todas esas cosas sobre el pintor? […] ¿Y, por qué le había venido esa manía por Schiele? (P. 68)
TT: Ştia oare într-adevăr Fonchito toate acele lucruri despre pictor? […] Şi de unde-i venise acea manie pentru Schiele? (P. 76)
TR: Chiar știa Fonchito toate lucrurile alea despre pictor? […] Și de ce i se pusese pata pe Schiele? (P. 129)
(13) […] él y sus amigos se quedaron de una pieza, sin atreverse a mirar a Rigoberto
[…]. Después, habían hecho bromas, aunque con caras agestadas. (P. 67)
TT: el şi prietenii lui rămăseseră interzişi, fără să îndrăznească să-l privească pe Rigoberto […]. După aceea, făcuseră glume, deşi cu figuri prost dispuse. (P. 75)
TR: el și prietenii săi au încremenit, și […] nici unul nu a îndrăznit să se uite la don Rigoberto […]. Apoi au dat-o pe glumă, chiar dacă cu fețele răvășite. (P. 127)
(14) —Bueno, si te vas a burlar, hablemos de otra cosa, madrastra. (P. 103)
TT: — Ei bine, dacă ai de gând să-ţi baţi joc, să vorbim despre altceva, mamă vitregă. (P. 11)
TR: — Dacă mă iei la mișto, mai bine vorbim despre altceva, mamă vitregă. ( P. 198)
(15) […] el crótalo de locutor, al leer esta parte de la noticia ponía una meliflua voz de cuchufleta […] (P. 89)
TT: Atunci când a citit această parte a ştirii, crotalul de crainic şi-a tras un glas mieros, dând-o pe glumă […] (P. 101)
TR: Citind partea aceasta a știrii, boul de redactor a folosit un ton suav și glumeț […] (P. 170)
(16) Decirle que te había visto saliendo de la Virgen del Pilar, elegantísima, del brazo de un señor. (P. 69)
TT: I-am spus că te-am văzut ieşind de la Virgen del Pilar, foarte elegantă, la braţul unui domn. (P. 78)
TR: I-am zis că te-am văzut ieșind din biserica Virgen del Pilar, superelegantă, la brațul unui domn. (P. 132)
VI.
Așa cum s-a semnalat ȋn alte analize[xv], spre deosebire de limba română, ȋn spaniolă, prin folosire frecventă, cuvintele și expresiile vulgare au suferit un proces de uzură semantică și stilistică. Prin urmare, pentru traducerea acestora nu este recomandabilă folosirea unor echivalenţe românești din același registru, dat fiind că acestea sunt marcate puternic din punctul de vedere al intensităţii.
În timp ce autoarea primei traduceri a recurs la un număr rezonabil de astfel de transpuneri din registrele joase ale limbii române, retraducătorul a apelat excesiv la echivalenţe cu un marcat conţinut trivial ori argotic, fapt care ȋi inculcă cititorului ideea că are de-a face cu o carte vulgară, or intenţia lui Vargas Llosa, ȋn ciuda „picanteriilor“ din unele paragrafe, a fost să construiască o dimensiune ironică, maliţioasă și, pe alocuri, sarcastică a naraţiunii.
Erorilor anterioare, care ar putea fi puse pe seama competenţei lingvistice modeste ȋn limba română a ambilor traducători, li se adaugă altele, cauzate de lipsa unei competenţe culturale ȋn cele două culturi puse ȋn relaţie. Aceste greșeli se observă ȋn cazul traducerii cuvintelor tabú sau a unor termeni și expresii licenţioase din textul original.
Tabuurile lingvistice se referă la anumite cuvinte sau expresii considerate triviale, obscene sau care au legătură cu teme sensibile precum sacrul, impurul, răul, sexul etc. ȋn diverse culturi, cu alte cuvinte un fenomen lingvistic care depășește nivelul discursului, implicând considerente de ordin sociocultural, psihoafectiv, religios etc. și constituie veritabile provocări pentru profesionalismul, talentul și originalitatea unui traducător.
În cazul textului lui Vargas Llosa, tabuurile lingvistice referitoare la o temă delicată cum este cea a orientării sexuale pun cele mai multe probleme de interpretare și de respectare a convenţiilor din cultura-ţintă, ȋn cazul de faţă cultura română.
În majoritatea cazurilor, niciunul dintre cei doi traducători nu recurge la eufemisme sau la echivalenţe mai puţin licenţioase, pentru a atenua intensitatea cuvintelor și expresiilor din original (exemplele 5 și 6). Totodată, niciunul dintre traducători nu găsește echivalenţe mai puţin ofensatoare sau mai puțin vulgare pentru o serie de termeni sau expresii care nu au aceeași ȋncărcătură trivială și injurioasă ȋn spaniolă, cum sunt cei pe care i-am semnalat ȋn exemplele 7 și 8:
(1) En vulgar, que cambiar mocos por babas. (P. 38)
TT: popular vorbind, a scăpa de dracu’ pentru a da de tac-su. (P. 40)
TR: ca să o spun pe șleau, să dăm mucii pe bale (P. 70)
(2) A mí, meterme la mano (P. 40)
TT: Pe mine m-a pipăit (P. 43)
TR: Mie mi-a băgat mâna (P. 74)
(3) […] echaremos una ojeada al Marais, famoso por sus palacios del siglo XVIII y sus maricas contemporáneos. (P. 20)
TT: vom arunca o privire prin Marais, faimos pentru palatele sale de secol XVIII şi contemporanii idioţi. (P. 20)
TR: dăm o raită prin Marais, faimos pentru palatele sale din secolul al XVIII-lea și pentru poponarii contemporani (P. 38)
(4) […] lo seguían insultando: «Degenerado, borracho, abusivo, maricón». (P. 44)
TT: continuau să-l insulte: „Degeneratule, bețivule, violatorule, dobitocule“. (P. 48)
TR: continuau să-l insulte: „Degeneratule, bețivanule, animalule, poponarule!“ (P. 83)
(5) […] en los inviernos se desliza en esquí por las pistas chilenas de Portillo y las argentinas de Bariloche (ya que los Andes peruanos no permiten esas rosqueterías) […]. (P. 54)
TT: iarna alunecaţi cu schiurile pe pârtiile chiliene din Portillo şi pe cele argentiniene din Bariloche (de vreme ce Anzii peruani nu permit astfel de minunăţii) […] (P. 60)
TR: iarna alunecați pe schiuri pe pârtiile chiliene din Portillo și pe cele argentiniene din Bariloche (căci Anzii peruani un mai permit astfel de poponării) […] (P. 102)
(6) Nada relativo al quevedesco «ojo del culo» me divierte. (P. 55)
TT: Nimic legat de quevedescul „ochi al curului“ nu mă distrează. (P. 61)
TR: Nu mi se pare nimic distractiv la ,,ochiul maro“, cum zicea Quevedo. (P. 105)
(7) Un quejido […] rajó su garganta: «¡Hijo de puta!». (P. 41)
TT: Un geamăt […] îi sparse gâtlejul: „Nenorocitul!“. (P. 44)
TR: Un muget […] îi zgârie gâtlejul „Fiu de curvă ce ești!“. (P. 77)
(8) […] suda todas las mañanas en el gimnasio haciendo aeróbico […] ceñido en un buzo térmico que le frunce el culo y la barriga […] (P. 54)
TT: transpiraţi în fiecare dimineaţă în sala de gimnastică făcând aerobic […] încins cu un trening termic care vă strânge curul şi burta […] (P. 60)
TR: transpirați în fiecare dimineață la sală făcând exerciții […] strâns într-un echipament termic care vă siluiește fundul și burta […] (P. 102)
VII.
În numeroase situaţii, retraducătorul dovedește o competenţă modestă ȋn folosirea gramaticii limbii române, cu efecte asupra corectitudinii și fluenţei textului-ţintă.
Pluralul corni, pe care ȋl regăsim ȋn TR, se aplică omonimului intralingvistic corn1, care denumește un arbust sau un instrument muzical; pluralul corect pentru corn2 („formațiune dură […] de pe craniul multor copitate […] care formează continuarea osului frontal, ieșind din piele“), care apare ȋn text (exemplul 1), este coarne. Adăugarea inutilă a articolului demonstrativ (exemplele 2–4 din TR) sau traducerea ad litteram a determinantului posesiv (exemplul 5 din TR) au drept rezultat o frază cu sincope sau rizibilă, iar păstrarea ȋn traducere a topicii spaniole, cu adjectivul calificativ antepus substantivului determinat (exemplele 6 și 7) știrbește naturaleţea textului:
(1) […] don Rigoberto nunca se había creído del todo que buena parte de su fortuna la amasara contrabandeando a los países prósperos de Asia, cuernos de rinoceronte […] (P. 58)
TT: don Rigoberto nu crezuse niciodată pe deplin că ar fi strâns o mare parte din avere făcând contrabandă în ţările prospere din Asia cu coarne de rinocer […] (P. 64)
TR: don Rigoberto nu a crezut niciodată pe deplin că mare parte din averea sa o strânsese făcând contrabandă în țările prospere din Asia cu corni de rinocer […] (P. 110)
(2) doctora Anne Fausto-Sterling, quien, desde hace bastantes años se desgañita demostrando (P. 38)
TT: medicul Anne Fausto-Sterling, care de ani buni îşi sparge bojocii încercând să demonstreze (P. 40)
TR: Doctorița Anne Fausto-Sterling, cea care de ani buni se chinuie să demonstreze (P. 70)
(3) […] don Nepomuceno Riga, quien […] solía borrar el pizarrón con su corbata. (P. 93)
TT: don Nepomuceno Riga, care […] obişnuia să şteargă tabla cu propria cravată. (P. 107)
TR: don Nepomuceno Riga, cel care […] obișnuia să șteargă tabla cu cravata. (P. 179)
(4) Don Rigoberto podía oír los mazazos que tundían los huesos y músculos del interrumpido violador quien, finalmente, vencido por la paliza […] se derramó por el suelo como una gelatina. (P. 83)
TT: Don Rigoberto putea auzi loviturile ca de ciocan ce ciomăgeau oasele şi muşchii violatorului deranjat care, în cele din urmă, cocoşat de lovituri […] se prăbuşi la pământ ca o gelatină. (P. 48)
TR: Rigoberto auzea izbiturile care-i vătămau oasele și mușchii frustratului violator, cel care până la urmă, învins de lovituri […] s-a scurs pe jos ca o gelatină. (P. 82)
(5) […] le hago llegar mi solidaridad, acompañada de admiración. […] (P. 89)
TT: vă transmit solidaritatea mea, dublată de admiraţie. […] (P. 101)
TR: vă asigur de solidaritatea mea, alături de admirația mea […] (P. 170)
(6) Entiendo que usted corre tabla hawaiana en las encrespadas olas del Pacífico en el verano […] (P. 54)
TT: Înţeleg că dumneavoastră faceţi surf vara pe valurile zbuciumate ale Pacificului […] (P. 60)
TR: Am înțeles că vara vă dați cu placa de surf pe încrețitele valuri ale Pacificului […] (P. 102)
(7) En la puerta del blanco repostero —las paredes de azulejos destellando bajo la farmacéutica luz— el espectáculo la paralizó. (P. 44)
TT: În uşa cămăruţei albe pereţii de faianţă scânteiau sub lumina ca de farmacie – spectacolul o paraliză. (P. 48)
TR: Priveliștea a făcut-o să încremenească în cadrul ușii albei bucătării; pereții cu faianță mică străluceau în lumina farmaceutică. (P. 82)
VIII.
În retraducere, abundă repetiţiile de lexeme, pronume, prepoziţii și redundanţe de tot felul, care ȋngreunează textul, fac ca fraza ȋn română să fie de multe ori monotonă, iar alteori de-a dreptul absurdă:
(1) «Ay, mi cabecita, ay, me la han partido». (P. 44)
TT: „Vai, căpşorul meu, vai, mi l-au crăpat“. (P. 48)
TR: „Au, au, au, capul meu, mi-ați spart capul!“ (P. 83)
(2) […] iluminó el amplio chaise longue granate […] y la mesita con revistas, las porcelanas chinas, las almohadillas y los poufs regados sobre la alfombra. (P. 45)
TT: lumină impozantul şezlong grena […] şi măsuţa cu reviste, porţelanurile chinezeşti, perniţele şi pouf-urile împrăştiate pe covor. (P. 49)
TR: lumina s-a împrăștiat peste încăpătorul chaise-long grena […] și peste măsuța cu reviste, peste porțelanuri chinezești, peste pernuțele și poufs risipite pe covor. (P. 84)
(3) Se rió y la muchacha la imitó, divertida. (P. 46)
TT: Râse şi fata o imită, distrată. (P. 50)
TR: A râs, și fata a râs și ea, amuzată. (P. 86)
(4) Se rió y Justiniana también se rió. (P. 48)
TT: Râse și, la rândul ei, râse și Justiniana (P. 52)
TR: A izbucnit în râs, și Justiniana a râs și ea (P. 89)
(5) […] no el derecho altrabajo, a la educación, a la salud, etcétera, sino el derecho al placer (P. 38)
TT: nu dreptul la muncă, educaţie, sănătate etcetera, ci dreptul la plăcere (P. 40)
TR: nu dreptul la muncă, la educație, la sănătate, etc., ci dreptul la plăcere (P. 69)
(6) Usted tenía miedo a los ladrones y me pidió que viniera a acompañarla. (P. 48)
TT: Dumneavoastră vă era frică de hoţi şi mi-aţi cerut să vă însoţesc (P. 53)
TR: Dumneavoastră vă era frică de hoți și mă chemați să stau cu dumneavoastră. (P. 90)
(7) Poco a poco, recuperaron el aliento. (P. 47)
TT: Se calmară. Încet-încet, îşi reveniră în fire. (P. 51)
TR: S-au liniștit. Încetul cu încetul, respirația li s-a liniștit. (P. 87)
IX.
Alteori, retraducătorul folosește forme ale pronumelor și adjectivelor nehotărâte devenite obsolete potrivit noilor norme ale DOOM (exemplele 1–3) sau dă greș ȋn privinţa ortografiei limbii române, cum este cazul exemplului 4, unde este normală elidarea vocalei protetice „î“ și scrierea cu cratimă: să-și ȋn loc de să își:
(1) […] había ido a buscar algo sobre Schiele […] pero no encontró ninguna monografía. (P. 51)
TT: se dusese să caute ceva despre Schiele […] însă nu găsise nici o monografie. (P. 56)
TR: Mersese să caute o carte despre Schiele […] dar nu a găsit nici o monografie … (P. 96)
(2) […] no había podido encontrar una biografía de ese pintor. (P. 51)
TT: nu putuse găsi o biografie a acestui pictor. (P. 56)
TR: nu reușise să găsească nici o carte despre pictor. (P. 96)
(3) […] él y sus amigos se quedaron de una pieza, sin atreverse a mirar a Rigoberto […]. (P. 67)
TT: el şi prietenii lui rămăseseră interzişi, fără să îndrăznească să-l privească pe Rigoberto […]. (P. 75)
TR: el și prietenii săi au încremenit, și mult timp nici unul nu a îndrăznit să să se uite la don Rigoberto. (P. 127)
(4) Se volverá loco, como el señor Adolf. (P. 53)
TT: Va deveni nebun, ca domnul Adolf. (P. 58)
TR: O să își piardă mințile, ca Adolf. (P. 100)
*
După părerea noastră, versiunile românești ale romanului Los cuadernos de don Rigoberto pe care le semnează Gabriela Ionescu și Marin Mălaicu-Hondrari nu se ridică la nivelul exigențelor la care ne așteptam și nici nu rezolvă dificultăţile textului lui Mario Vargas Llosa. Traducerea Gabrielei Ionescu ni se pare mai fidelă originalului, pe alocuri expresivă, cu destule situaţii perfectibile. Dincolo de aspectele care pot fi ameliorate, ȋn sensul unei interpretări mai precise, mai nuanţate a textului original, această primă versiune a romanului lui Vargas Llosa fiind mai fluentă. Dezideratul lui Antoine Berman de a ajunge – prin retraduceri succesive – la o interpretare cât mai reușită a textului original, despre care aminteam la ȋnceputul demersului nostru, a eșuat, din păcate, în cazul Caietelor lui don Rigoberto. Explicaţia pentru numeroasele erori ale celei de-a doua versiuni a acestui roman, dominată de jargonul familiar și de limbajul trivial și argotic, s-ar putea afla la jumătatea distanţei dintre raţiunile economice ale editurii și abordarea traductologică prea laxă – aflată, uneori, la limita dilentantismului.
[i] Antoine Berman, „La retraduction comme espace de la traduction“, ȋn Palimpsestes 4, 1990, pp. 1–7.
[ii] Andrew Chesterman, „A Causal Model for Translation Studies“, în Maeve Olohan (ed.) Intercultural Faultlines: Research Models in Translation Studies, vol. 1 Textual and Cognitive Aspects,Editura St. Jerome, Manchester, 2000, pp. 15–27.
[iii] Isabelle Collombat, „Le XXIe siècle. L’âge de la retraduction“, ȋn Translations Studies in the New Millennium 2, 2004, pp. 1–15.
[iv] Outi Paloposki & Kaisa Koskinen „Reprocessing texts. The fine line between retranslating and revising“ ȋn Across Languages and Cultures 11/1, 2010, pp. 29–49.
[v] Jean-Patrice Courtois (ed.) De la Retraduction, Editura La lettre volée, Bruxelles, 2014.
[vi] Susanne M. Cadera, Andrew Samuel Walsh (eds.), Literary Retranslation in Context, Editura Peter Lang, Frankfurt, 2017.
[vii] Coman Lupu, „Retraducere vs plagiat“, în Observator cultural nr. 1058, 2021. https://www.observatorcultural.ro/articol/retraducere-vs-plagiat/.
[viii] Liliana Pleșa Iacob, „Rătăcirile fetei nesăbuite care «a luat parte la joc din creștet până-n tălpi» și «a cam rămas de căruț㻓 în Revista de traduceri literare nr. 66, 2021. https://www.fitralit.ro/30-04-2021-ratacirile-fetei-nesabuite-care-a-luat-parte-la-joc-din-crestet-pana-n-talpi-si-a-cam-ramas-de-caruta/.
[ix] Manuel Beganu, „Rătăcirile fetei nesăbuite vs Aventurile fetei dezmățate“ în Revista de traduceri literare nr. 81–84, 2023. https://www.fitralit.ro/31-10-2023-ratacirile-fetei-nesabuite-vs-aventurile-fetei-dezmatate/.
[x] Coman Lupu, ”Retraducere vs plagiat”, op.cit.
[xi] Anthony Pym, Method in Translation History, Editura Routledge, Londra,1998.
[xii] Mario Vargas Llosa, Los cuadernos de don Rigoberto, Editura Alfaguara, Madrid, 1997.
[xiii] Mario Vargas Llosa, Caietele lui Don Rigoberto, ediţia I, traducere de Gabriela Ionescu, Editura Humanitas, București, 2008.
[xiv] Mario Vargas Llosa, Caietele lui Don Rigoberto, traducere de Marin Mălaicu-Hondrari, Editura Humanitas, București, 2023.
[xv] Coman Lupu, Lengua española. Perfeccionamiento, Editura Cavallioti, Bucureşti, 2003 și ”Retraducere vs plagiat”, op.cit.
