Traducătorii români ne cunosc foarte bine literatura

0
729

interviu cu Amaiur Fernández, agent literar spaniol invitat la târgul de carte Gaudeamus 2015

Luminița Voina-Răuț
Luminița Voina-Răuț

 

 

Luminița Voina-Răuț: Cine ești tu, Amaiur?

Amaiur Fernádez: Mă numesc Amaiur Fernández, sunt din Barcelona, iar de un an de zile lucrez – împreună cu Bernat Fiol – ca agent literar al Agenției SalmaiaLit. Este o agenție tânără, înființată în urmă cu 8 ani, dar e foartă puternică pe piața literară spaniolă. Reprezentăm autori spanioli ca Eduardo Lago, Harkaitz Cano sau Andrés Ibáñez. Totodată reprezentăm edituri străine din Spania, Portugalia sau Brazilia.

LVR: Într-o perioadă de criză – iar în Spania criza economică se simte foarte acut – oamenii continuă totuși să citească. Știu că în Barcelona există o adevărată industrie editorială și importante agenții literare. Care e secretul prin care păstrați interesul cititorilor pentru lectură?

AF: În Spania se citește foarte puțin, față de Germania sau Franța. Odată cu criza s-au tăiat mulți bani și subvenții pentru promovarea lecturii. Vânzările au scăzut dramatic, returul de carte s-a dublat, chiar triplat, ajungându-se la un procent de 40%. În toți acești ani, secretul pieții de carte spaniolă l-a reprezentat America Latină. Piața din America Latină e mică, în comparație cu cea din Spania, dar ea a fost un adevărat sprijin pentru multe edituri. Un alt secret e tradiția. În Spania există o adevărată tradiție a târgurilor de carte, organizate în diverse orașe. Și încă încă ceva: chiar și pe timp de criză, cărțile pentru copii se vând foarte bine și asta a ținut în viață multe edituri.

LVR: Știu că ai fost invitată la târgul de carte Gaudeamus din București; cum ți s-a părut?Ai avut întâlniri cu edituri românești, cu traducători?

Amaiur Fernández, agent literar spaniol invitat la târgul de carte Gaudeamus 2015
Amaiur Fernández, agent literar spaniol invitat la târgul de carte Gaudeamus 2015

AF: Gaudeamus mi s-a părut foarte interesant. A fost o plăcere să particip la acest târg de carte; editurile s-au arătat interesate de manuscrisele propuse. Iar întâlnirile avute cu traducătorii mi s-au părut importante. Traducătorii români ne cunosc foarte bine literatura și a fost ușor să vorbesc cu ei despre autorii pe care-i reprezentăm. Cred că merită să participi la un asemenea târg o dată la 2-3 ani, pentru a fi mereu în contact cu editorii și traducătorii.

LVR: Ce cărți ai recomandat pentru a fi traduse și de ce? Până în prezent ce s-a tradus în limba română dintre autorii pe care-i reprezinți?

AF: Am recomandat cărțile cel mai bine vândute în străinătate, de pildă: La última noche en Tremore Beach (Ultima noapte în Tremore Beach) de Mikel Santiago, fiindcă s-a vândut în 12 țări sau Llámame Brookyn (Spune-mi Brooklyn) de Eduardo Lago, roman tradus în numeroase limbi, în ambele cazuri având și manuscrisul în limba engleză. Până în prezent s-a tradus în românește Incerta glorie de Joan Sales, tradus de Jana Balacciu Matei, la Editura Meronia.

LVR: Există subvenții pentru traduceri, în Spania? Fiindcă știu că în America Latină există. De pildă în Argentina funcționează foarte bine programul SUR…

AF: Ministerul Culturii din Spania oferă subvenții pentru traduceri, dar traducătorii s-au plâns că aceste subvenții se acordă foarte greu. Pentru traducerile din catalană și bască subvențiile se obțin mult mai ușor, fiindcă institutele care sprijină aceste limbi se mișcă mult mai repede cînd e vorba să subvenționeze traducerile. Da, Argentina e foarte interesată de traduceri, oferind adesea subvenții…

LVR: În fine, Amaiur, aș dori să te întreb cum ți s-a părut Bucureștiul, deși șederea ta a fost foarte scurtă…

AF: Bucureștiul mi s-a părut un oraș plin de viață, interesant, energic. Un oraș care progresează din punct de vedere material, dar care mai are mult de lucru la capitolul servicii sociale. Iar transportul public în oraș este un handicap important.

Articolul precedentSvetlana Aleksievici, „Ultimii martori (o sută de povestiri deloc copilărești)“
Articolul următorHexalog sau Cod de Bune Practici – Cele șase porunci ale „fair-pay-ului” în traducerea literară

Lasă un răspuns