Anglistul

5
389

Cred că sunt cel mai puțin în măsură să vorbesc despre marele anglist Leon Levițchi, la un sfert de veac de când nu mai este printre noi. Nu l-am avut profesor – cum a fost cazul câtorva elevi eminenți, care-și aduc aminte de el în cele ce urmează –, nu am devenit un traducător literar profesionist de literatură engleză. Și totuși…

Peter Sragher, Președinte Filiala București – Traduceri literare a USR
Peter Sragher, Președinte Filiala București – Traduceri literare a USR

Nu mică mi-a fost bucuria să descopăr în biblioteca tatălui meu, care a devenit cu timpul și biblioteca mea, ediția Shakespeare, cea „pasională”, cum îi spuneam în glumă, deoarece „Editura de Stat pentru Literatură Universală” publica, acum mai bine de jumătate de veac, coperte uniformizatoare. Fiecare volum din integrala Shakespeare avea, astfel, o copertă cartonată roșie (la fel cum cărțile din anii cincizeci ai secolului trecut apărute în „Biblioteca pentru toți” aveau, oare ca să se deosebească de edițiile „roșii”?!?, coperți albastre). Și cu siguranță că acțiunea ce se desfăşura în piesele sale era pe măsura coperților roșii ca focul. Primele mele lecturi din Shakespeare, în timpul adolescenței – da, pe atunci citeam mult teatru – se datorează ediției asupra căreia și-a pus amprenta Leon Levițchi: integrala pieselor marelui bard englez redate în limba română, ediție realizată de traducători profesioniști, ordonând, dar și dând o valoare aparte textelor shakespeariene.
Vom descoperi însă în acest număr și o latură personală, cu atât mai impresionantă din punct de vedere uman, a dascălului care a fost Leon Levițchi, un om cu un tact aparte, care știa să încurajeze cu dragoste și dedicație studenții cu reală aplecare spre studiu. Un îndrumător cum rar întâlnești nu numai în studenție, ci, în general, în viață.

Continuăm să vă aducem în atenție polemica asupra a ceea ce înseamnă, ce este de fapt traducătorul literar. De această dată, Radu Toma scrie un text de răspuns pentru Adrian G. Sahlean. Chiar este traducătorul literar un creator? se întreabă Radu Toma. Răspunsul este…

Doi poeți cehi, Radek Fridrich și Petr Hruška, vin zilele acestea în România pentru un turneu de poezie la București, Sibiu și Craiova. Îi prezentăm în acest număr al revistei, în traducerea lui Dan Mircea Duță. Ei sunt numai doi din cei peste douăzeci de poeți cehi contemporani cuprinși în cele două antologii recent apărut la noi în țară.

Antoaneta Olteanu a fost prezentă la Conferința de la Moscova, o substanțială și complexă manifestare academică despre traducerea literară, așa că ne prezintă ce s-a dezbătut în capitala rusă, dar ne și bucură cu traducerea luării de cuvânt a scriitorului rus Evgheni Vodolazakin, care are opinii foarte bine conturate – din perspectiva creatorului – asupra misiunii, a rolului traducătorului literar. Pentru prima oara la noi în „Revista de traduceri literare” puteți urmări o înregistrare video cu discursul în original, în limba rusă .

O descoperire a arhitecturii din Beijing: Soho Galaxy, concepută de către arhitecta irakiano-britanică Zaha Hadid. Augustin Ioan, profesor la „Universitatea de Arhitectură și Urbanism” din București, ne deslușește un mod cu totul aparte de a proiecta această clădire cu forme care te surprind la tot pasul.

5 COMENTARII

  1. Domnule Peter Sragher,

    Va multumesc pentru raspuns. Va rog sa-mi comunicati rezultatul investigatiei dvs., indiferent ca este pozitiv sau negativ.

    Sper ca, daca nu s-a gandit nimeni inca, intrebarea dvs. sa schimbe aceasta situatie.

    Toate cele bune,
    Ruxandra Vintila

  2. Anul acesta se implinesc 100 de ani de la nasterea lui Leon Levistchi. Doresc sa stiu daca s-a gandit cineva sa organizeze un eveniment dedicat (si) acestui centenar, deoarece vreau sa iau parte.
    Multumesc anticipat.
    Ruxandra Vintila

    • dragă ruxandra vintilă,

      la inițiativa lui george volceanov, cel mai activ membru al filialei bucurești – traduceri literare – am dedicat ample articole lui leon levițchi anul trecut, în ”revista de traduceri literare” numărul 12 / octombrie 2016, atunci când se împlineau 25 de ani de la moartea sa. un număr de nu mai puțin de 6 articole, inclusiv editorialul (vedeți la adresa de web care urmează aici: https://www.fitralit.ro/revista/nr-12/ și în continuarea numărului online, căci știți că este online revista noastră).

      doamna lidia vianu a publicat o serie de lucrări interesante pe internet, inclusiv, de curând, teza de licență a lui leon levițchi. (vezi http://editura.mttlc.ro/carti/LL%20Archive.%202.%20Ironia%20lui%20Byron%20vol%203.%20CLP.pdf)

      nu știu dacă catedra de engleză și/sau academia română (leon levițchi a fost membru corespondent al academiei române) programează un eveniment special. mă voi interesa.

Lasă un răspuns