Milan Ohnisko sau Focarul cuvântului

0
344

Milan Ohnisko s-a născut la Brno pe 16 iunie 1965 și este unul dintre cei mai respectați și apreciați poeți cehi contemporani, atât în țara sa, cât și în străinătate. A fost semnatar al Chartei 77, dizident și luptător anticomunist. Din cauza atitudinii sale încă de timpuriu anticomuniste, în anul 1981 a fost nevoit să-și întrerupă studiile gimnaziale, iar un an mai târziu a trebuit să părăsească și Școala Medie de Biblioteconomie.

Mircea Dan Duță
Traducere literară de Mircea Dan Duță

În anii Normalizării a lucrat ca magazioner, constructor pe șantiere, paznic, recuziter etc. După 1989, a fost redactor al Agenției Est-Europene de Știri – filiala cehă (VIA), iar între 1991 – 1997 a înființat și a condus o editură și o librărie în Brno. Din anul 2000, colaborează redacțional cu diverse edituri din Cehia. De curând s-a mutat la Praga, unde lucrează ca redactor al prestigioasei reviste literare Tvar.

În mod evident, poeziile din creația timpurie nu puteau apărea oficial în anii Normalizării, astfel încât Ohnisko a fost nevoit să publice în regim de samizdat sau în revistele underground (Vokno, Edice Petlice, Fragment K, Magazín SPUSA) și în revista literară cehă a exilului Listy. În schimb, după 1990 îi apar mai multe volume deosebit de apreciate, fiind prezent în numeroase antologii.

Opera sa a fost tradusă în franceză, polonă, germană și română. Volume de poezie, printre altele: Îmbrățișează demonul! (Petrov, Brno, 2001) ; Purcel pe varză stricată sau Zilele lui Uršulin (Petrov, Brno, 2003) ; Milancolia[1] (Petrov, Brno 2005) ; Relații neprotejate (Druhé město, Brno, 2012) ; Oh! Selecție din creația poetică 1985–2012 (Barrister & Principal, 2012), excepțională.

Poezia lui Ohnisko este o combinație a tehnicii naivismului, care utilizează jocuri de cuvinte pentru a exprima concluzii de un înalt și rafinat rationalism, și a sensului neodecadent pentru tragism și donquijotismul outsider-ului care luptă cu lumea rece și neprietenoasă din jur. Autorul folosește și combină naivismul, ironia și absurdul. Or, dacă în toate aceste caracteristici la un loc și în fiecare dintre ele separat constă frumusețea și profunzimea poeziei lui Ohnisko, tot aici își au rădăcinile și dificulttățile de traducere.

De cele mai mari greutăți ne-am lovit, desigur, în încercările de-a traduce jocurile de cuvinte ale lui Ohnisko. Aș menționa numai câteva exemple:

  • titlul volumului Vepřo knedlo zlo aneb Uršulinovi dnové (editura Petrov, Brno, 2003) este aproape imposibil de tradus într-o altă limbă (poate în afară de slovacă sorabă și anumite dialecte ale polonei), care păstrează cuvinte asemănătoare pentru cuvintele din titlul; prima parte a acestuia se bazează pe jocul de cuvinte zelí = varză, zlo = rău, vepřo-knedlo-zelo = purcel pe varză cu găluște knödl / knedlík, vepřo knedlo zlo = „porc varză rău”, stilizat în vederea redării sensului metaforei (care exprimă degradarea valorilor morale tradiționale) „purcel pe varză stricată”; pentru cea de/a doua parte a titlului, aceea de după „sau”, Uršulinovi dnové, pornește de la jocul de cuvinte den = zi / dno – fundul apei, al lacului etc. și este practiv imposibil de tradus ca atare în limbra română, motiv din care, cu acordul autorului, am ales varianta prezentă în acest text: Purcel pe varză stricată sau Zilele lui Uršulin
  • un alt joc de cuvinte, de data aceasta mai simplu, și pe care l-am explicat deja, este titlul volumului Milancolia
  • nu este prea departe de acest tip de intenții nici titlul selecției Oh!I, apărute în 2012, și care conține, nu întâmplător o parte din pseudonimul autorului
  • în poezia Gerunziu – Trecere către neant, se mizează pe jocul de cuvinte přechodník = gerunziu, přechod = tranziție, trecere, punct de trecere (pentru pietoni = „zebră”, a frontierei etc.), ceea ce, în scopul de a nu sărăci metafora, a făcut necesară menționarea în traducere (din nou cu acordul autorului) a ambelor sensuri

O altă problemă de care s-a lovit traducătorul a fost redarea în limba romnână a ritmului interior al unora dintre poeziile lui Ohnisko, uneori combinat și cu un anumit tip de rimă. Întrucât respectarea exactă a numărului de silabe și transpunerea directă a rimelor cu păstrarea nealterată a sensului ar fi reprezentat țeluri practic imposibile am ales, în cazurile cele mai dificile (și, ca întotdeauna, prin convenție cu acesta), loialitatea în raport cu „ceea ce voia să spună poetul” și ritmul interior al textelor, în schimb ne-am permis mici abateri în ceea ce privește structura rimei și ritmul exterior. Argumentăm prin poezia Te-am cunoscut:

Poznal jsem těTe-am cunoscut
Jsi život a smrt si taky
a zlo a dobro
a pták
i síť na ptáky

jsi všechno a jsi nic
jsi královna
a brousíš
kolem popelnic

jsi bohyně bůh
a máš rohy
a kopyty ti končí nohy

jsi naprostostí
i červem moučným -

Poznal jsem tě

Teď se loučím
Ești viață și moarte ești
și rău și bine
și pasăre
și plasă pentru păsări străine

Ești totul și nu ești nimic
ești regină cu toane
dar hojnărești
printre tomberoane

ești zeiță dumnezeu
și ai coarne ascuțite
și la picioare copite

ești absolutul
și vierme-n țărână îți spun

Te-am cunoscut

Și-acum îmi iau rămas bun

O altă caracteristică a textelor lui Ohnisko relativ problematică pentru traducător este inventivitatea acestuia în materie lexicală. Autorul utilizează, în anumite situații, termeni extrem de expresivi sau specifici, argotisme, regionalisme sau arhaisme, iar câteodată nu se sfiește să inventeze el însuși cuvinte. Acestea sunt însă întru totul în spiritul limbii cehe, astfel încât inovațiile lexicale ale lui Ohnisko nu sunt nici forțate, nici țipătoare, nici artificiale, și în primul rând, au un sens cât se poate de logic și recongnoscibil în mod firesc și imediat.[2]  Vom argumenta prin textul Poezie, în care apare termenul sebežrout, cuvânt extrem de expresiv care, în funcție de context, poate avea o multitudine de conotații începând cu acelea medical-patologice și ajungând până la acelea metaforice, și pe care, având în vedere structura seantică a textului, l-am tradus prin cel care se înfruptâ din sine. În același text, verbul klepat, care în mod obișnuit înseamnă „a bate în ceva” (de exemplu la ușă, cu degetul în masă sau, în cazul nostru, la mașina de scris etc.), este utilizat în formă reflexivă (klepu se), ceea ce îi permite autorului construcția superbei metafore a poetului care, „bătându-se singur la mașină”, se identifică fizic cu creația sa, se lasă absorbit de aceasta.

PoeziePoezie
klepu se do psacího stroje
datel sebežrout
slova mezi řádky bezradně se tísní
o životě nic netuší
mă bat la mașina de scris
ciocănitoare înfruptându-se din sine

confuze cuvintele se înghesuie printre rânduri
habar n-au ce-i aia viață

Prezentăm în continuare, în variantă bilingvă, alte câteva texte ale autorului însoțite de traducerile noastre în limba română, așa cum au apărut în primul volum al Antologiilor Luxfery / Luxfere (Romano-Bohemica 4-6), publicate de către noi anul trecut la Editura Universității din București.

Přechodník do nicotyGerunziu - trecere către neant
Jak zahustit na poézii
fakt že mi touha přiléhá
na duši jak mokré prostěradlo
na nahé tělo?

Jak zahustit na poézii
fakt že za dvacet třicet padesát let
já plamen proměním se v popel?

Jak zahustit na poézii
fakt že jsa živ spím
a buda mrtev usnu docela?
Cum să înghesui într-o poezie
realitatea că dorința mi se mulează
pe suflet precum cearșaful ud
pe trupul gol?

Cum să înghesui într-o poezie
realitatea că peste douăzeci treizeci cincizeci de ani
eu flacăra mă voi transforma în cenușă?

Cum să înghesui într-o poezie
realitatea că viu fiind dorm într-una
iar mort fiind voi adormi definitiv?
Dnes cestou do práceAzi în drum spre serviciu
Dnes cestou do práce
viděl jsem člověka
s démonem ve tváři

Líbal se se tmou

Odjel jsem tramvají
na všechno zapomněl
člověk tam zůstal

Démon jel se mnou
Azi în drum spre serviciu
am văzut un om
cu un demon pe chip

Se săruta cu întunericul
Am luat tramvaiul
am uitat de toate
omul acela a rămas acolo

Demonul a venit cu mine
báseňPoezie
Na lavičce čte si holka
usmívá se holé nohy¨
souhvězdí pih ve výstřihu
na uších sluchátka

A na pažích něžbé chmýří
je hezká a líbí se mi
ač mohla by být a tak dále

Poškrabe se vě vlasech – a hle
její zápěstí má paměť

Tato báseň je slečno pro vás
Pe bancă stă o fată citește
zâmbește are picioarele dezgolite
o constelație de pistrui in decolteu
căștile pe urechi

Un puf fin pe brațe
e frumoasă și îmi place
chiar dacă ar putea să-mi fie și așa mai departe

Se scarpină în cap - și uite
încheietura mâinii ei are memorie

Domnișoară această poezie este pentru dumneavoastră
ležel tam člověkzăcea acolo un om
Na světě je tolik věcí zvláštních

Třeba když se řekne
ležel tam člověk

koho napadne
že to mohla být žena
Pe lume sunt
atâtea lucruri ciudate

De exemplu când spunem
zăcea acolo un om

cui i-ar trece prin cap
că ar putea fi vorba despre o femeie
LétoVară
Seděli jsme v Rajském dvoře
ve Vojenské nemocnici
na lavičce, pili kávu
smáli se a líbali se
a já přes tvé rameno
sledoval jak do márnice
vezou další mrtvolu
Stăteam pe o bancă în Curtea Paradisului
de la Spitalului Militar3
beam cafea
râdeam și ne sărutam
iar eu vedeam peste umărul tău
cum se aducea
încă un cadavru la morgă
ZpěvačkaCântăreața
Dnes jsem se
U naších na hajzlu dočetl
Že vánoční cukrlví má strašně ráda
ale na Štědrý den jí místo kapra řízky

Dost mě to zaujalo
Astăzi stând
pe veceu acasă la ai mei am citit
că tipa se dă în vânt după fursecurile de Crăciun
dar că în ziua de Ajun în loc de crap mănâncă șnițele4

Mi s-a părut destul de interesant
PosledníUltime
Každá báseň
je trochu závrať

každý polibek
trochu sen

každá večeře
trochu poslední

Co pochopit?
Čemu dostat?

Po dnech dni
Fiecare poezie
e un pic de vertige

fiecare sărut
o fărâmă de vis

fiecare cină
e un pic ultima5

Ce să înțelegi?
Ce reguli să aplici?

După zile alte zile.

[1] Joc de cuvinte între melancolie și prenumele autorului, Milan. Așadar, Milancolia = (oarecum) Melancolia lui Milan
[2] Ceea ce, trebuie spus, îl îndepărtează pe Ohnisko de suprarealiștii cu care a fost uneori comparat, în principal Pavel Řezníček sau mult mai tânăra Petra Strá, apropiindu-l mai mult (desigur, cu păstrarea proporțiilor) mai degrabă de „creatorii de limbă” din perioada Renașterii Naționale Cehe din secolele al XVIII-lea și al XIX-lea, însă cu diferența evidentă că scopurile lui Ohnisko nu sunt nici „patriotice”, nici de creare sau înnobilare a unei limbi și așa extrem de complexe, ci pur și simplu și în exclusivitate literare.
[3] Areal purtând această denumire din complexul Spitalului Militar din Praga
[4] În Cehia , atât friptura de crap, cât și fursecurile sunt specialități tradiționale de Crăciun.
[5]Un alt joc de cuvinte: În cehă, poslední večeře = „ultima cină”, dar și „Cina cea de taină”

Lasă un răspuns