Milan Ohnisko s-a născut la Brno pe 16 iunie 1965 și este unul dintre cei mai respectați și apreciați poeți cehi contemporani, atât în țara sa, cât și în străinătate. A fost semnatar al Chartei 77, dizident și luptător anticomunist. Din cauza atitudinii sale încă de timpuriu anticomuniste, în anul 1981 a fost nevoit să-și întrerupă studiile gimnaziale, iar un an mai târziu a trebuit să părăsească și Școala Medie de Biblioteconomie.

În anii Normalizării a lucrat ca magazioner, constructor pe șantiere, paznic, recuziter etc. După 1989, a fost redactor al Agenției Est-Europene de Știri – filiala cehă (VIA), iar între 1991 – 1997 a înființat și a condus o editură și o librărie în Brno. Din anul 2000, colaborează redacțional cu diverse edituri din Cehia. De curând s-a mutat la Praga, unde lucrează ca redactor al prestigioasei reviste literare Tvar.
În mod evident, poeziile din creația timpurie nu puteau apărea oficial în anii Normalizării, astfel încât Ohnisko a fost nevoit să publice în regim de samizdat sau în revistele underground (Vokno, Edice Petlice, Fragment K, Magazín SPUSA) și în revista literară cehă a exilului Listy. În schimb, după 1990 îi apar mai multe volume deosebit de apreciate, fiind prezent în numeroase antologii.
Opera sa a fost tradusă în franceză, polonă, germană și română. Volume de poezie, printre altele: Îmbrățișează demonul! (Petrov, Brno, 2001) ; Purcel pe varză stricată sau Zilele lui Uršulin (Petrov, Brno, 2003) ; Milancolia[1] (Petrov, Brno 2005) ; Relații neprotejate (Druhé město, Brno, 2012) ; Oh! Selecție din creația poetică 1985–2012 (Barrister & Principal, 2012), excepțională.
Poezia lui Ohnisko este o combinație a tehnicii naivismului, care utilizează jocuri de cuvinte pentru a exprima concluzii de un înalt și rafinat rationalism, și a sensului neodecadent pentru tragism și donquijotismul outsider-ului care luptă cu lumea rece și neprietenoasă din jur. Autorul folosește și combină naivismul, ironia și absurdul. Or, dacă în toate aceste caracteristici la un loc și în fiecare dintre ele separat constă frumusețea și profunzimea poeziei lui Ohnisko, tot aici își au rădăcinile și dificulttățile de traducere.
De cele mai mari greutăți ne-am lovit, desigur, în încercările de-a traduce jocurile de cuvinte ale lui Ohnisko. Aș menționa numai câteva exemple:
- titlul volumului Vepřo knedlo zlo aneb Uršulinovi dnové (editura Petrov, Brno, 2003) este aproape imposibil de tradus într-o altă limbă (poate în afară de slovacă sorabă și anumite dialecte ale polonei), care păstrează cuvinte asemănătoare pentru cuvintele din titlul; prima parte a acestuia se bazează pe jocul de cuvinte zelí = varză, zlo = rău, vepřo-knedlo-zelo = purcel pe varză cu găluște knödl / knedlík, vepřo knedlo zlo = „porc varză rău”, stilizat în vederea redării sensului metaforei (care exprimă degradarea valorilor morale tradiționale) „purcel pe varză stricată”; pentru cea de/a doua parte a titlului, aceea de după „sau”, Uršulinovi dnové, pornește de la jocul de cuvinte den = zi / dno – fundul apei, al lacului etc. și este practiv imposibil de tradus ca atare în limbra română, motiv din care, cu acordul autorului, am ales varianta prezentă în acest text: Purcel pe varză stricată sau Zilele lui Uršulin
- un alt joc de cuvinte, de data aceasta mai simplu, și pe care l-am explicat deja, este titlul volumului Milancolia
- nu este prea departe de acest tip de intenții nici titlul selecției Oh!I, apărute în 2012, și care conține, nu întâmplător o parte din pseudonimul autorului
- în poezia Gerunziu – Trecere către neant, se mizează pe jocul de cuvinte přechodník = gerunziu, přechod = tranziție, trecere, punct de trecere (pentru pietoni = „zebră”, a frontierei etc.), ceea ce, în scopul de a nu sărăci metafora, a făcut necesară menționarea în traducere (din nou cu acordul autorului) a ambelor sensuri
O altă problemă de care s-a lovit traducătorul a fost redarea în limba romnână a ritmului interior al unora dintre poeziile lui Ohnisko, uneori combinat și cu un anumit tip de rimă. Întrucât respectarea exactă a numărului de silabe și transpunerea directă a rimelor cu păstrarea nealterată a sensului ar fi reprezentat țeluri practic imposibile am ales, în cazurile cele mai dificile (și, ca întotdeauna, prin convenție cu acesta), loialitatea în raport cu „ceea ce voia să spună poetul” și ritmul interior al textelor, în schimb ne-am permis mici abateri în ceea ce privește structura rimei și ritmul exterior. Argumentăm prin poezia Te-am cunoscut:
| Poznal jsem tě | Te-am cunoscut |
|---|---|
| Jsi život a smrt si taky a zlo a dobro a pták i síť na ptáky jsi všechno a jsi nic jsi královna a brousíš kolem popelnic jsi bohyně bůh a máš rohy a kopyty ti končí nohy jsi naprostostí i červem moučným - Poznal jsem tě Teď se loučím | Ești viață și moarte ești și rău și bine și pasăre și plasă pentru păsări străine Ești totul și nu ești nimic ești regină cu toane dar hojnărești printre tomberoane ești zeiță dumnezeu și ai coarne ascuțite și la picioare copite ești absolutul și vierme-n țărână îți spun Te-am cunoscut Și-acum îmi iau rămas bun |
O altă caracteristică a textelor lui Ohnisko relativ problematică pentru traducător este inventivitatea acestuia în materie lexicală. Autorul utilizează, în anumite situații, termeni extrem de expresivi sau specifici, argotisme, regionalisme sau arhaisme, iar câteodată nu se sfiește să inventeze el însuși cuvinte. Acestea sunt însă întru totul în spiritul limbii cehe, astfel încât inovațiile lexicale ale lui Ohnisko nu sunt nici forțate, nici țipătoare, nici artificiale, și în primul rând, au un sens cât se poate de logic și recongnoscibil în mod firesc și imediat.[2] Vom argumenta prin textul Poezie, în care apare termenul sebežrout, cuvânt extrem de expresiv care, în funcție de context, poate avea o multitudine de conotații începând cu acelea medical-patologice și ajungând până la acelea metaforice, și pe care, având în vedere structura seantică a textului, l-am tradus prin cel care se înfruptâ din sine. În același text, verbul klepat, care în mod obișnuit înseamnă „a bate în ceva” (de exemplu la ușă, cu degetul în masă sau, în cazul nostru, la mașina de scris etc.), este utilizat în formă reflexivă (klepu se), ceea ce îi permite autorului construcția superbei metafore a poetului care, „bătându-se singur la mașină”, se identifică fizic cu creația sa, se lasă absorbit de aceasta.
| Poezie | Poezie |
|---|---|
| klepu se do psacího stroje datel sebežrout slova mezi řádky bezradně se tísní o životě nic netuší | mă bat la mașina de scris ciocănitoare înfruptându-se din sine confuze cuvintele se înghesuie printre rânduri habar n-au ce-i aia viață |
Prezentăm în continuare, în variantă bilingvă, alte câteva texte ale autorului însoțite de traducerile noastre în limba română, așa cum au apărut în primul volum al Antologiilor Luxfery / Luxfere (Romano-Bohemica 4-6), publicate de către noi anul trecut la Editura Universității din București.
| Přechodník do nicoty | Gerunziu - trecere către neant |
|---|---|
| Jak zahustit na poézii fakt že mi touha přiléhá na duši jak mokré prostěradlo na nahé tělo? Jak zahustit na poézii fakt že za dvacet třicet padesát let já plamen proměním se v popel? Jak zahustit na poézii fakt že jsa živ spím a buda mrtev usnu docela? | Cum să înghesui într-o poezie realitatea că dorința mi se mulează pe suflet precum cearșaful ud pe trupul gol? Cum să înghesui într-o poezie realitatea că peste douăzeci treizeci cincizeci de ani eu flacăra mă voi transforma în cenușă? Cum să înghesui într-o poezie realitatea că viu fiind dorm într-una iar mort fiind voi adormi definitiv? |
| Dnes cestou do práce | Azi în drum spre serviciu |
|---|---|
| Dnes cestou do práce viděl jsem člověka s démonem ve tváři Líbal se se tmou Odjel jsem tramvají na všechno zapomněl člověk tam zůstal Démon jel se mnou | Azi în drum spre serviciu am văzut un om cu un demon pe chip Se săruta cu întunericul Am luat tramvaiul am uitat de toate omul acela a rămas acolo Demonul a venit cu mine |
| báseň | Poezie |
|---|---|
| Na lavičce čte si holka usmívá se holé nohy¨ souhvězdí pih ve výstřihu na uších sluchátka A na pažích něžbé chmýří je hezká a líbí se mi ač mohla by být a tak dále Poškrabe se vě vlasech – a hle její zápěstí má paměť Tato báseň je slečno pro vás | Pe bancă stă o fată citește zâmbește are picioarele dezgolite o constelație de pistrui in decolteu căștile pe urechi Un puf fin pe brațe e frumoasă și îmi place chiar dacă ar putea să-mi fie și așa mai departe Se scarpină în cap - și uite încheietura mâinii ei are memorie Domnișoară această poezie este pentru dumneavoastră |
| ležel tam člověk | zăcea acolo un om |
|---|---|
| Na světě je tolik věcí zvláštních Třeba když se řekne ležel tam člověk koho napadne že to mohla být žena | Pe lume sunt atâtea lucruri ciudate De exemplu când spunem zăcea acolo un om cui i-ar trece prin cap că ar putea fi vorba despre o femeie |
| Léto | Vară |
|---|---|
| Seděli jsme v Rajském dvoře ve Vojenské nemocnici na lavičce, pili kávu smáli se a líbali se a já přes tvé rameno sledoval jak do márnice vezou další mrtvolu | Stăteam pe o bancă în Curtea Paradisului de la Spitalului Militar3 beam cafea râdeam și ne sărutam iar eu vedeam peste umărul tău cum se aducea încă un cadavru la morgă |
| Zpěvačka | Cântăreața |
|---|---|
| Dnes jsem se U naších na hajzlu dočetl Že vánoční cukrlví má strašně ráda ale na Štědrý den jí místo kapra řízky Dost mě to zaujalo | Astăzi stând pe veceu acasă la ai mei am citit că tipa se dă în vânt după fursecurile de Crăciun dar că în ziua de Ajun în loc de crap mănâncă șnițele4 Mi s-a părut destul de interesant |
| Poslední | Ultime |
|---|---|
| Každá báseň je trochu závrať každý polibek trochu sen každá večeře trochu poslední Co pochopit? Čemu dostat? Po dnech dni | Fiecare poezie e un pic de vertige fiecare sărut o fărâmă de vis fiecare cină e un pic ultima5 Ce să înțelegi? Ce reguli să aplici? După zile alte zile. |













