La Colocviile de Traduceri Literare un debut emoționant: Jarmila Horáková

0
90

S-au consemnat în această vară prima lectură a primei poete cehe de limbă română sub auspiciile Filialei București – Traduceri Literare a Uniunii Scriitorilor din România.

Limbile de circulație restrânsă pot deveni atractive pentru autorii străini, chiar dacă ei provin din țări cu literaturi și limbi mult mai răspândite. De exemplu, dacă au emigrat în țara respectivă. Poeta bulgară Dimana Ivanova s-a mutat în Slovacia de aproape 15 ani și a început să scrie în slovacă. Slovena Alenka Jensterle, bosniacul Adin Ljuca și sârboaica Jelena Čirić și-au ales Cehia drept patrie adoptivă cu mulți ani în urmă, așadar era de așteptat să încerce ”a gusta din pâinea locului”, așa cum, la vremea și în țările lor de refugiu, au făcut-o și un Cioran, Vișniec, Kundera sau Ouředník. Sau dacă aparțin unor minorități și preferă să scrie în limba majorității (Ján Buzássy în Slovacia, vietnameza Du Trang din nou în Cehia, Andrei Dósa sau Mihok Tamás la noi etc.) Britanicul Tom Phillips s-a mutat în Bulgaria din cauza Brexit-ului și intenționează să solicite cetățenia acestei țări, din a cărei limbă traduce foarte mult. Cel mai nou volum de versuri al său a fost scris în bulgară. Alte situații: erudiția personală a autorului, capabil a se mișca la fel de lejer în mai multe limbi străine, dintre care pe unele și le alege drept limbi de expresie artistică – vezi Ute Margaret Saine, autoare germană care scrie și în engleză, franceză și spaniolă sau o pasiune adâncă pentru o limbă diferită de aceea maternă.

Mircea Dan Duță © foto Peter Sragher
Mircea Dan Duță © foto Peter Sragher

Este și cazul Jarmilei Horáková, filolog și traducător ceh din română și polonă, prima autoare din țara sa care a atins performanța de a scrie un ciclu de poezii direct în limba română. Horáková este absolventă de Românistică și Polonistică la Facultatea de Științe Umaniste („Filozofická”) din cadrul Universității Caroline pragheze și, înainte de a trece la creație literară în limba română, și-a exersat condeiul pe traduceri, printre autorii tălmăciți de ea din română în cehă numărându-se, de exemplu, Varujan Vosganian, Svetlana Cârstean, Ovidiu Nimigean, Florin Lăzărescu etc. Predă de câțiva ani la Catedra de Studii Sud-Est Europene din cadrul facultății pe care a absolvit-o și din 2016 este conducătorul specializării Studii Românești. A vizitat adesea România, a participat la numeroase conferințe, simpozioane, cursuri de specializare etc. legate de românistică și, ceea ce nu este de neglijat, are un doctorat în literatură română. S-ar putea argumenta, așadar, că Jarmila Horáková are destule contacte cu România și limba română care ar putea explica decizia sa de a încerca să și scrie – și mai ales poezie – în această limbă. Argumentul este valabil până la un punct: numeroși alți româniști cehi sau slovaci, dintre care unii i-au fost profesori autoarei la care ne referim aici, au ajuns la performanțe de admirat și de invidiat în ceea ce privește studiul limbii, literaturii și al culturii române și cercetările legate de acestea, dar nu au cochetat niciodată cu ideea de a utiliza româna drept limbă de expresie artistică. Impulsul principal trebuie căutat, așadar, în adâncurile sufletești și intelectuale ale ființei Jarmilei, în nevoia ei de a se exprima nu numai ca om de știință, ci și ca scriitor și, last but not least, în dragostea sa pentru limba română și România. De altfel, se poate remarca faptul că România și românii reprezintă o sursă de inspirație destul de solidă pentru poezia Horákovei, unele dintre texte având drept tematică directă sau indirectă diverse aspecte legate de țara și cultura noastră. De altfel, autorea și-a făcut deja debutul în lectură chiar sub auspiciile FITRALIT, participând la un Colocviu de Traduceri Literare din luna iulie, unde a citit în premieră absolută din creația sa în limba română. Horáková și poezia ei reprezintă dovezi indubitabile pentru forța de atracție și frumusețea limbii române.

Lasă un răspuns