Nu cred că există ca sursă de inspirație altceva decât omul

2
428

Felix Lupu trăiește în cuvânt și în imagine, culoare, formă. Așa că el ceea ce nu pictează, scrie. Și când scrie, e muzică. Descoperim culorile între fraze, apăsate, cu o tușă sigură, dar și care sugerează. Și se întoarce iremediabil din nou spre pictură, se izolează de lume câteva zile, ca să creeze. Nimeni nu trebuie să știe de el, nimeni nu poate să comunice cu el. Numai el,  față cu pânza. Și din pictura lui se poate scrie o poveste. Multe povestiri. El poate, apoi, când se îndepărtează efemer de penel, să aștearnă pe hârtie o poveste în versuri despre om, cum îl vede, ca printr-un palimpsest, dincolo de secole, cum apare, de parcă am asista la o minune, proaspăt este, purtând veșmântul secolelor trecute, chiar în această clipă a prezentului.  Ilustrăm acest număr cu picturile lui Felix Lupu. (P. Sragher)

Felix Lupu
Felix Lupu

Ca pictor figurativ mă inspiră figura umană, deși nu mă consider un portretist. În metrou, pe stradă, mă uit mereu la oameni.

Consider că, spre exemplu, „Secolul de Aur” spaniol reprezintă un moment de vârf al artei europene, cel pe care-l putem repera în arta lui Velásquez și care a fost decelat nu numai de un pictor ca mine, ci de maeștri ai secolului al XIX-lea, care au fondat impresionismul. Manet îi scria lui Zola în 1870, ca Velásquez este „pictor al pictorilor”. Este normal ca în sistemul pe care-l construiesc, să mă orientez către un moment de vârf al istoriei picturii, în opozitie cu artiștii avangardiști tipici, care au preferat și încă preferă să se orienteze către folclor sau kitsch. Un punct de plecare oricum trebuie sa-l avem nu numai la nivel teoretic, ci și la nivel practic și atunci am considerat că acel moment este cel optim pentru mine.

Consider că pictura nu se sfârșește cu o generație. Poate fi o generație mai slab dotată, dar pictura își păstrează vigoarea, chiar în locurile pe care oamenii le consideră mai mult sau mai puțin moarte. De pildă, se spune despre muzeu că este „un mormânt”. Total greșit, acolo se păstrează spiritul cel mai autentic viu al artei din toate timpurile.

Galeriile sau, eu știu, micile afaceri negustorești, care promovează într-un fel sau altul arta plastică, pot stabili o modă, pot stabili că un nume are mai multă trecere decât altul, dar în realitate „bunul-simț” colectiv cerne aceste mari nume, care rămân după mult timp. Nu e deloc de neglijat că El Greco a fost descoperit abia la sfârșitul secolului al XIX-lea, vreme de 300 de ani nu s-a spus nimic despre el, deși s-au scris cărți în toate celelalte secole de după el. Era mereu exclus.

Nu cred că există ca sursă de inspirație altceva decât omul. Omul însuși, în zilele noastre, este pus în ecuații de natură teologică, filozofică, estetică, în nici un caz nu ne putem referi strict la forma în care se deconstruiește.

 

Felix Lupu
Felix Lupu

Spun cu oarecare tristețe, că lumea pe care o văd în jurul meu îmi rămâne străină. Pe de altă parte trebuie să-mi spun de unul singur că trăiesc în cea mai bună dintre lumile posibile.

Nu cred că-mi rămâne altceva de făcut, decât să-mi păstrez atenția vie la spiritul marilor maeștri din trecut, care, pe deasupra tuturor avangardelor inventate sau care se vor mai inventa, reprezintă adevăratul spirit novator.

Artiștii contemporani sunt bolnavi, dacă arta lor ne apare bolnavă și scârbită de obiecte și de oameni și de Dumnezeu. Poate că ei nu sunt decât oglinda unei lumi bolnave și atât.

 

(anumite fragmente din mărturiile pictoruiui și poetului Felix Lupu reproduse mai sus au fost preluate – cu acordul lui – din interviul acordat de către el în Iolandei Malamen, august 2005, publicat în cotidianul ”Ziua”)

Această prezentare necesită JavaScript.

2 COMENTARII

  1. Felix Lupu,, nu poate sa nu placa publicului, tocmai pentru faptul ca in lucrarile sale povesteste omul cu slabiciunile sale, cu visele sale, intr un mod accesibil atit cunoscatorilor cit si celor mai putin experti in arta plastica!
    Personal ii doresc recunoasterea locului pe care il merita in ierarhia adevaratilor artisti , pentru a se putea bucura de propriile eforturi creative!

  2. Complimenti, Felix!! Nu cunosc multi pictori care scriu, sau poate sunt inocent in ale artelor. Tu scrii pictand si pictezi scriind! Mi-ar place intr-o zi sa vad operele tale dal vivo! Felicitari!

Lasă un răspuns