David Greenslade*, Ogof Arthur / Peștera lui Artur

Cu ani în urmă, pe când British Council aducea tineri scriitori de viitor în România, lucru pe care nu-l mai face astăzi, pesemne s-au schimbat vremurile – să tot fie vreo douăzeci de ani de atunci –, am ascultat o tânără, pe atunci, poetă din Bath, Țara Galilor, citind la Muzeul Literaturii Române (devenit – între timp și în două sedii – Muzeul Național al Literaturii Române) de pe bulevardul Dacia. Prima poezie a recitat-o cu o voce delicată, suavă în velșă, mare surpriză pentru mine care ascultam această limbă rară pentru întâia oară, și apoi a recitat doar în limba engleză traduceri ale versurilor ei, după care cineva lectura și traducerea în limba română. După manifestare, am întrebat-o de ce nu-și citește toate poeziile în velșă, limba în care scrie, căci este de o mare muzicalitate, care în limba engleză chiar se pierde. A spus că este o idee bună și că la Iași, unde avea să aibă loc o nouă manifestare cu poeții din Marea Britanie, așa va face.

O mare bucurie să-l cunosc (vezi reportajul de luna trecută la: https://www.fitralit.ro/31-08-2020-calea-catre-poezie-in-poiana-cu-cetate/) pe poetul de expresie velșă David Greenslade în micul sat Poiana cu Cetate, chiar în sudul județului Iași, la a treia întâlnire poezie în iarbă – organizată, în toiul verii, de poeții Florin Dan Prodan, Șerban Axinte și Paul Mihalache –, poet care cultivă cu pasiune și bucurie, cu un elan rar întâlnit, cu o simplitate deconcertantă poezia într-o limbă pe care unii o cred pe moarte, dar pe care el o învie cu fiecare vers pe care-l simte, scrie și recită cu o ușurință demnă de invidiat. Despre aceasta și multe altele din Țara Galilor i-am luat un interviu lui David Greenslade în articolul următor (vezi: https://www.fitralit.ro/30-09-2020-david-greenslade-cand-am-recuperat-limba-velsa-nu-am-invatat-o-ci-mi-am-amintit-o/). Muzica acestei limbi celtice este aparte (Ogof Arthur / Peștera lui Arthur este interpretată, la vreme de pandemie, chiar în fața imensului bust al lui Eminescu în Poiana cu schit din Moldova în luna fierbinte a lui august 2020), iar când o asculți ai impresia că scoți din meandrele și întunericul istoriei o comoară care strălucește. M-a corectat când am afirmat că velșa ar fi gailge, vechea limbă a celților care se vorbește în Irlanda, spunând cu mândrie că se deosebește de aceasta. Vă oferim și poezia care dă titlul acestui articol pe viu, recitată în limba velșă de David Greenslade, însoțit de micuța și drăguța fiică a poetului Matei Hutopilă, de alți/alte poeți/poete aflați/aflate în Poiana cu schit. O comoară în limba velșă, revelată.(Peter Sragher)

* David Greenslade este un poet și artist vizual din Țara Galilor, considerat una din vocile cele mai importante din literatura galeză de astăzi, care scrie poezie, proză și cărți pentru copii în limba velșă, dar și colaborează cu artiști vizuali galezi. Volumele sale de poezie combină o sensibilitate velșă cu o scriitură modernă. Este un călător entuziast, căsătorit cu o româncă, iubitor al plaiurilor moldave, profesor universitar emerit al Universității Metropolitane din Cardiff, plin de idei și inițiativă, în căutare, precum Regele Artur, a acelui misterios pocal ce este adevărul curat, David Greenslade are planuri mari, să clădească o casă pe plaiurile moldave, să continue peregrinările sale în sfera culturii, fie ea literatură sau arte vizuale. Își dorește să aducă Țara Galilor aproape de România și țara noastră alături de galezi prin expoziții de pictură și întâlniri literare.

traducerea poemelor din velșă – Georgeta Bradatan