Conferința de la Moscova – Traducerea literară ca mijloc al diplomației culturale

0
52

Sub această egidă s-a desfășurat a patra ediție a Congresului Internațional al traducătorilor literari, la Moscova (8-11 septembrie 2016). Organizat de ”Institutul pentru Traduceri” (Institut Perevoda), aflat sub patronajul Agenției Federale de Presă și Comunicare în Masă, congresul a reunit peste 300 de participanți, traducători (nu numai de literatură rusă), filologi, editori, agenți literari din 56 de țări (printre care Marea Britanie, Ungaria, Germania, Spania, Italia, China, India, Irak, Armenia, Gruzia, Columbia, Coreea etc.), alături de o delegație numeroasă din Federația Rusă.

Antoaneta Olteanu
Antoaneta Olteanu

Țara noastră a fost reprezentată de Antoaneta Olteanu și Marina Vraciu. Parteneri și, în același timp, totodată gazde ale manifestării au fost Biblioteca de Stat pentru Literatură Universală și Muzeul „A.S. Pușkin”. Menționăm de asemenea că acest congres a fost organizat în aceeași perioadă cu Târgul Internațional de Carte de la Moscova, prilej pentru participanți să-i calce nu o dată porțile și să ia pulsul vieții literare din Rusia.

Institut Perevoda este, în principal, o organizație care se ocupă de susținerea procesului de traducere, prin oferirea de granturi pentru traducători. Cărțile promovate sunt din toate domeniile – proză și poezie, literatură clasică sau contemporană –, iar traducătorii români nu au ignorat această oportunitate, fiind reprezentați destul de bine în expoziția de carte cuprinzând traducerile ce au primit granturi de la Institut.

Un alt eveniment important pe care îl organizează institutul, alături de alți parteneri, îl constituie acordarea, o dată la doi ani, a premiului „Citai Rossiu/ Read Russia” (instituit în anul 2011), unuia dintre cei mai importanți traducători din limba rusă din domeniul prozei clasice, prozei secolului al XX-lea, prozei contemporane și poeziei.

În deschiderea manifestării au avut loc conferințele plenare, la care au luat cuvântul reprezentanți diferiți ai procesului de traducere – directorul general al Agenției Federale de Presă și Comunicare în Masă, Vladimir Grigoriev (Traducerea ca mijloc al diplomației culturale), lingvistul Maksim Krongauz (Limba traducerii ca însușire sau înstrăinare de spațiul cultural), scriitorul Evgheni Vodolazkin (Textul literar între autor și traducător – o punctare foarte corectă a relației dintre cei doi parteneri, asupra căreia revenim într-un articol separat al revistei, odată ce ni s-a părut deosebit de interesant și bine argumentată luarea sa de cuvânt), traducătoarea americană Lisa Heyden (Despre cât de căutată este literatura rusă clasică și contemporană în străinătate), traductologul Mihai Iasnov (Despre experiența școlii ruse de traduceri), ca și directorul ”Institutului pentru Traduceri”, Evgheni Reznicenko.

Lucrările propriu-zise congresului, în care au fost prezentate peste 270 de referate și comunicări, s-au desfășurat în 8 secții paralele care au permis reunirea unor traducători ce au adus în dezbatere probleme extrem de variate din procesul de traducere. Denumirile acestor secții sunt, evident, grăitoare, pentru interesul participanților: Secția 1: Traducătorul de proză este un sclav? În jugul prozei clasice înalte sau al slangului contemporan; Secția 2: Traducătorul de poezie este un rival? Cum să traduci sensurile străine „fără să calci pe gîtul propriului cântec?”; Secția 3: Nașterea traducătorului: poți învăța să traduci?; Secția 4: Traducătorul și editorul: alianță și opoziție; Secția 5: Literatura pentru copii: traducere, transpunere, adaptare?; Secția 6: Harta traductologică a Eurasiei într-o lume multipolară; Secția 7: Cuvântul viu și mort: traducerile de dramaturgie și Secția 8: Atelier de traduceri. Fără îndoială, a fost greu să alergăm de la o secție la alta pentru a asculta un referat interesant sau pentru a vedea o personalitate importantă a culturii ruse; din fericire, ca în fiecare an, organizatorii vor publica materialele prezentate și atunci vom putea discuta mai pe larg și în cunoștință de cauză contribuțiile participanților la această manifestare importantă și de o deosebită anvergură, atât în ceea ce privește numărul participanților, dar și a complexității temelor pe marginea traducerii literare.

Aș dori să fac câteva observații în legătură cu ultima secțiune a congresului, și anume „Atelier de traduceri”. Într-adevăr, a fost vorba mai degrabă de niște comunicări prezentate de către traducători sau traductologi, inspirate de activitatea lor de traducere sau de lectură, și nu niște ateliere de traducere propriu-zise. În plus, unii dintre participanți au avut teme cu caracter general, stilistic sau semantic, ceea a ce a făcut ca această secție să fie destul de eterogenă și nu mereu cu contribuții la obiect. De asemenea, secțiunile respective nu au fost consacrate, pe blocuri, problemelor practice specifice puse de proză sau de poezie, după cum nu s-au făcut diferențieri între traduceri din rusă sau în rusă. Cu toate acestea, au fost situații în care referentul a încercat să se adapteze cât mai mult temei secțiunii și s-a concentrat masiv pe probleme ale traducerii și pe soluțiile pe care le-a găsit în procesul redării textului în limba maternă.

De asemenea, au avut loc, tot în paralel, întâlniri cu scriitori și critici care au avut ca teme de discuții chestiuni de actualitate pentru traducători: „Dezvoltarea procesului literar în Rusia contemporană: teme și idei”, la care au participat, printre alții, Aleksei Varlamov, Maia Kucerskaia, Evgheni Vodolazkin, Natalia Ivanova, Pavel Basinski, Dmitri Danilov, Maksim Amelin. Nu a fost numai un prilej de a afla direcțiile procesului literar actual de la specialiști – critici și istorici literari renumiți –, ci și de a te (re)întâlni cu scriitori cunoscuți sau recunoscuți, pe care i-ai tradus sau pe care, probabil, în viitorul apropiat, îi vei traduce.

Manifestarea de la Moscova a fost extrem de importantă, atât la nivel instituțional, cât mai ales personal, pentru oportunitate de a te afla în mijlocul unor evenimente culturale extrem de importante pentru un traducător, o platformă favorabilă schimbului de experiență și, nu în ultimul rând, de evaluare a propriei poziții alături de confrații din toată lumea. Am acceptat deja invitația organizatorilor de a participa și la ediția următoare, dar, până atunci, revenim la traducerile noastre și la studiile pe care le facem pe marginea lor.

Această prezentare necesită JavaScript.

Lasă un răspuns