Nu contează pentru Ministerul Culturii și Identității Naționale că Lucian Blaga și Nicolae Iorga au fost, rămân și vor fi mari personalități ale culturii noastre, că ambii au fost academicieni și profesori universitari, oameni de cultură ce-au lăsat urme de neșters în cultura română, dar și în cea europeană, că sunt omagiați până și pe bancnotele noastre, iar că unul dintre ei a plătit cu prețul vieții sale lupta pentru democrație, iar altul a fost mazilit de către comuniști, că amândoi au avut generații întregi de studenți pe care i-au format, nici unul din aceste argumente nu contează în concepția asupra culturii românești – pentru Ministerul Culturii și Identității Naționale nici Lucian Blaga și nici Nicolae Iorga nu există. Ce să mai vorbim de contribuția fiecăruia dintre ei la creionarea identității naționale din perspectivă literară, istorică.
De ce facem toate aceste considerații. Ministerul Culturii și Identității Naționale (MCIN) prin ”Direcția Cultură Scrisă și Creație Contemporană” (DCSCC) a creat o comisie care să decidă cine să participe la Târgul de carte de la Leipzig, unde România a avut statutul de invitat special. Să participe și să prezinte creația sa în cadrul unor întâlniri la standul nostru de carte. Institutul Cultural Român (ICR) a organizat în mod profesionist o sesiune specială în primăvara anului 2017 cu cărțile propuse spre traducere în limba germană de diferite edituri din străinătate. O sesiune decalată, pentru ca să fie gata traducerile până în luna ianuarie, februarie cel târziu, așa încât să poată ajunge la standurile de la Leipzig. Tot cu un juriu care a decis care sunt cărțile demne să ne reprezinte în Germania.
Cartea la care vreau să mă refer – și care a fost tradusă în limba germană de către Prof.Dr. Rainer Schubert – profesor de filosofie la Universitatea Teologico-Filosofică din Heiligenkreuz, în apropiere de Viena, fost director al Forumului Cultural Austriac de la București, profesor de filosofie la Universitatea Babeș-Bolyai – și anume Știință și creație (în germană: Wissenschaft und kreatives Denken, new academic press, Viena, februarie 2018) a fost la rândul ei selectată de ICR pentru Leipzig. Ea face parte din proiectul amplu de traducere a operei filosofice a lui Lucian Blaga – singurul filosof cu sistem din cultura română – susținută cu tărie de ICR și, personal, de către domnul dr. Bogdan Popescu, directorul Centrului Național al Cărții (CENNAC) din această instituție, iar din Austria proiectul a fost continuu susținut de de Societatea Austro-Română.
Din opera lui Blaga a apărut întreaga Pentalogie a cunoașterii, și este vorba de cinci volume! în limba germană, toate traduse de către dl. Prof. Dr. Rainer Schubert în ultimii ani numai în edituri din Austria și Germania. Pentru Lucian Blaga, limba filosofiei era germana, căci el și-a dat doctoratul în filosofie la Viena, în limba germană, în anul 1920. Așa înțelege ICR să diversifice traducerile pe care le finanțează, ca să nu ne prezentăm în străinătate exclusiv cu literatură, ci și cu filosofie, istorie, psihologie etc. Mai ales când este vorba de opera filosofică a lui Lucian Blaga, care a fost dată uitării din motive obiective și subiective și nu a devenit o temă de discuție sau de cercetare în lumea filosofică, așa cum ar fi meritat. Iar traducerea în limba germană a operei sale de natură filosofică și culturală în genere tocmai această lacună vrea s-o acopere.
Și ICR, prin CENNAC, a propus nu numai participarea cu această carte, Wissenschaft und kreatives Denken, la Târgul de carte de la Leipzig, ci și prezentarea acestei cărți de către dl. Mircea Flonta, membru corespondent al Academiei și dl. Prof.Dr. Rainer Schubert, ca și de noi. Aici aș vrea să menționeaz faptul că nu trebuie să se tragă concluzia că suntem nemulțumiți că n-am prins o vizită plătită de stat la Leipzig, nu aceasta este chestiunea pe care o ridicăm.
Era nevoie ca la a șasea cartea să se facă o prezentare, să se inițieze o discuție pe măsura a operei filosofice a lui Blaga în Germania. Și celebra comisie instituită la DCSCC sus-amintită a MCIN nu i-a dat … notă de trecere proiectului susținut cu tărie de ICR.
Blaga a rămas, săracul de el, repetent.
La fel ca și în timpul comunismului, când i s-a luat titlul de profesor de la Cluj-Napoca, apoi titlul de academician și a fost obligat să plece din metropola transilvană la o bibliotecă, tot așa MCIN din ziua de azi nu le-a dat posibilitatea unor intelectuali de marcă – și aici mă refer la Mircea Flonta și Rainer Schubert – să-i facă o prezentare și să inițieze o discuție pe măsură la Leipzig, un oraș universitar cu tradiție, de prestigiu – nu numai loc de desfășurare a târgurilor de tot felul din Evul Mediu, care au dat chiar o denumire de stradă, și anume Lipscani, în București.
Nu a fost Blaga pe măsura celor peste treizeci de reprezentanți ai literaturii și culturii României de la Leipzig.
N-are noroc Blaga nici azi de recunoașterea pe care ar trebui s-o aibă, fără drept de apel.
Pentru Ministerul Culturii și Identității Naționale, Lucian Blaga nu există.
Cel puțin, în ce privește reprezentarea României în străinătate. Desigur, cartea tradusă a existat la standul României, dar nu s-a purtat, așa cum și gândise ICR, o discuție în jurul ei, în jurul operei sale filosofice, cum ar fi meritat pe deplin. Cam așa se poate spune că îl privește Direcția Cultură Scrisă și Creație Contemporană a MCIN. E drept, Blaga a murit de ceva vreme. Poate că acesta a fost marele dezavantaj pentru el. Că a murit. Că nu mai este contemporan.
Nici Nicolae Iorga n-a avut o soartă mai bună între decidenții MCIN. Ca și când sfârșitul său tragic, omorât de legionari în mod barbar, s-ar repeta. Ambasada României în Germania a propus un stand pentru Târgul de carte de la Leipzig -, în care să figureze Nicolae Iorga (care și-a dat doctoratul la Leipzig în 1893) și istoricul german Karl Lamprecht, șeful catedrei de Istorie medievală a Universității din Leipzig la sfârșitul secolului XIX, membru în comisia care i-a acordat titlul de doctor cu magna cuma laude celebrului istoric român, cu care Iorga a rămas prieten, a corespondat până la moartea acestuia. Pe de altă parte, am aflat că în Germania se reeditează în limba germană din cinci în cinci ani Istoria imperiului otoman a lui Iorga (scrisă în original în limba franceză!). Nici unul din aceste argumente nu au impresionat Ministerul Culturii și Identității Naționale.
Iorga, exclus de la Târgul de carte de la Leipzig.
Ni s-a argumentat – vezi Doamne – că partea germană ar fi insistat să fim prezenți cu autori contemporani, în carne și oase, lucru care era și pe placul Direcției Cultură Scrisă și Creație Contemporană, așa cum o arată și denumirea acesteia. Că germanii ar fi insistat asupra acestui lucru nu știm dacă a fost chiar așa. Si chiar dacă ar fi fost așa, în orice discuție există nu numai o negociere, dar cel puțin poți avea tu – ca reprezentant al României la acest târg, unde ai statutul de invitat – o concepție asupra a modului cum vrei să te prezinți. La o astfel de decizie nimeni, nici măcar germanii, nu-ți pot impune un punct de vedere pe care trebuie să-l respecți. A afirma așa ceva este exagerat, este nereal.
În cele 4 zile, 15-18 martie 2018 au avut loc 70 de evenimente, la care au participat mai bine de 40 de scriitori din România, dar și un istoric din România. Lucrările lor au prezentate pe larg. A fost și o scriitoare română contemporană care a participat la nu mai puțin de 4! dintre evenimente, acolo unde nu a fost loc nici pentru Iorga, nici pentru Blaga.
Comisia MCIN a luat în mod democratic decizii – neinfluențată, bineînțeles, de nimeni, iar domnul director general Ioan Matei a acceptat fără nici un fel de replică excluderea lui Blaga și Iorga din această manifestare culturală – privind participarea și oportunitatea participării unor intelectuali la Târgul de carte de la Leipzig sau asupra prezentării mai pe larg a cărților la această manifestare culturală de amploare.
Ne punem, totuși, întrebarea: ce înseamnă – pentru minister, pentru Direcția de cultură scrisă, chiar pentru Comisia care a luat decizia – identitatea națională din titulatura instituței ? Începe identitatea națională abia acum treizeci, patruzeci de ani, odată cu cariera scriitorilor prezenți la Leipzig ?
S-a clădit identitatea națională pe un gol ? Pe un gol istoric ?
Da, probabil că aceasta este concepția, dacă există vreuna, a Ministerului Culturii și Identității Naționale, care din partea României a organizat participarea noastră la Leipzig.
Identitatea națională începe pentru Ministerul Culturii din România cu prezentul.
