Un împătimit al naturii, nu degeaba și-al ales meseria de geograf, Marcel Mândrescu iubește din inimă natura și încearcă prin toate mijloacele, cele științifice și cele umane, s-o protejeze și să-i scoată – pentru iubitorii naturii și cei care regretă că n-au învățat suficientă geografie și botanică la timpul lor – la lumină frumusețile cu care teritoriul Sucevei a fost binecuvântat. Bucurie mare ne cuprinde, când vedem toate frumusețile botanice și carstice, câmpiile și râurile din nordul țării noastre pe care cu drag ni le revelează, de la studii științifice asupra Bistriței Aurii, la istoria și dezvoltarea localității Cârlibaba și până la flora minunată a obcinelor bucovinene de o frumusețe irezistibilă. Iar Muntele Fluturica, cu împrejurimile și priveliștile lui minunate, ne încântă de fiecare dată ochii și simțirea. Avem nevoie de mai mulți oameni ca el cu ajutorul cărora să salvăm natura atât de bogată a țării. Păcat că oameni ca Marcel Mândrescu nu sunt în funcții de decizie, neinteresați de interese materiale! Ne-a încredințat acum un articol despre efectele devastatoare ale pandemiei asupra Sucevei. (Fitralit)
⁂
În opinia mea, lucrurile ar fi mers mult mai bine pentru zona metropolitană Suceava dacă nu s-ar fi făcut cele cinci greșeli care au condus la carantinarea acesteia. Acestea au fost:
1. PRIMUL CAZ. Dacă vă amintiți, prima persoană suspectă de covid a fost semnalată la Suceava. O domniță educată, profesoară de limba engleză, venise din China (via Taiwan) cu febră și semnalmente de gripă. A mințit la intrarea în țară referitor la locul inițial al deplasării (China) și a stat în casă cu febră, până s-a gândit să iasă și să se ducă pe la farmacii. Inacceptabil și o lipsă crasă de educație și bună creștere! A fost primul caz, și nu am certitudinea că nu a avut covid. Doar autoritățile ne pot confirma – sau nu – acest lucru. Domnița n-a primit nici măcar o mustrare publică sau o amendă. Prin urmare, semnalul dat de autorități către populație a fost următorul: puteți veni în țară, puteți minți, puteți avea semnalmente de gripă și puteți să nu contactați niciun medic, apoi puteți să ieșiți prin oraș după medicamente și alimente – iar NOI NU VĂ VOM FACE NIMIC, vom sta cu mâinile în sân și ne vom uita la voi. Urmare a lipsei de reacție a autorităților sucevene, oamenii au venit buluc spre Suceava din diferite părți ale lumii. Știti de unde vine acest gen de comportament din partea autorităților locale, mai ales? Din dorința bolnavă de a obține voturi. Noi nu vă pedepsim (chiar dacă aruncați cu rahat în râuri), iar voi nu trebuie decât să ne votați!
2. DIASPORA. În zona în care locuiesc în orașul Suceava, s-au amenajat în toamna trecută mai multe străduțe cu sens unic. Începând din ianuarie-februarie, mulți diasporeni intrau pe interzis (ei nu știau că acestea deveniseră străduțe cu sens unic). Mulți, foarte mulți. Străduțele sunt chiar în fața primăriei! Nimeni n-a avut ochi să vadă acest lucru. Poliția locală este interesată doar să dea amenzi pentru parcări ilegale – și atât. Nu au capacitatea să întrevadă un periocol iminent. Nu, n-au această deprindere, și nici pregătirea necesară. Astfel, am fost sigur că ne vom pricopsi cu o epidemie. Cu câteva zile înainte de a se închide unitățile de învățământ, le-am spus studenților că universitatea se va închide și i-am rugat să aibă grijă de ei.
3. SERVICIILE MEDICALE. Este bine știut (numai autoritățile noastre, plătite cu vârf și îndesat cu pensii speciale, nu știu) că cei din diaspora își programează vizite medicale și, mai ales, vizite la stomatolog în România în perioada ianuarie-februarie, pentru că este o perioadă mai puțin aglomerată pentru astfel de servicii și pentru că-și pot lua concedii sau libere mai ușor în această perioadă. Eu am întâlnit cel puțin o persoană din Italia care își făcea dantura și știu cel puțin două persoane care au luat covid de la un cabinet stomatologic, respectiv de la o internare de o zi pentru verificări de diabet la spitalul județean (persoana respectivă a plecat apoi cu covidul la Londra). Este perioada în care cei din afara granițelor – și nu numai – vin să-și facă analize medicale (nu știu ce caută un astfel de laborator de analize medicale în incinta spitalului – doar ca să adune de pretutindeni toate persoanele potențial bolnave la un loc în incinta spitalului), dantura și verificarea stării de sănătate, pentru că serviciile medicale din România sunt mai ieftine. Turismul medical a venit și el cu aportul său la asediul covidului de la Suceava.
4. CULTELE ȘI ÎNTÂLNIRILE RELIGIOASE. Cred că Suceava este orașul cu cele mai multe biserici, de diferite culte, din țară. Este județul cu cei mai habotnici oameni din România. Să nu uitam că județul Suceava a fost singurul în care s-a validat referendumul referitor la familia tradițională. Nu am nimic împotriva acestui lucru (face parte din tradiția noastră seculară), dar aceste întâlniri au continuat fără probleme, astfel încât chiar șeful Bisericii regionale, Pimen, s-a infectat cu covid. Biserica, indiferent de cult, este obligată să respecte legislația și regulile statului în care se găsește. Mai mult, ea trebuie să fie un model și un exemplu de urmat pentru conduita civică și socială. Nu prea am văzut asta la preoții noștri în această perioadă. Astfel, nesăbuința asta a contribuit și ea la asaltul covidului asupra Sucevei.
5. SHOPPINGUL. Suceava este orașul care are cele mai multe spații comerciale pe cap de locuitor din România (toate brandurile cunoscute sunt la noi în oraș, din zona centrală până la periferii). Deservește atât județul, cât și părți din județele vecine, Botoșani și Neamț. În primul rând, diasporenii (venind acasă, aveau nevoie de alimente, de multe alimente!) au luat cu asalt aceste supermarketuri – după care am urmat noi, ceilalți, când am auzit de covid. Lumea s-a îmbulzit în toate aceste spații comerciale, atât cei din județ, cât și cei din afara lui (diaspora, BT, NT). Spațiile comerciale au fost și sunt cele mai propice pentru contaminarea și răspândirea covidului. Shoppingul (boala secolului XXI) a înlesnit, la rândul lui, apariția și amplificarea situației prin care a trecut orașul Suceava.
Nu este nevoie să amintesc despre impotența și incompetența autorităților locale, de la primărie și spital până la consiliul județean. În județul Suceava, nimeni nu mișcă fără să știe jupânul lui. Din păcate pentru noi, el nu se pricepe la crize (să vă amintesc și de criza aviarei, pe când era ministrul agriculturii), economie, agricultură, turism sau pandemii. El se pricepe doar la păduri și la făcut „cașcaval“ bucovinean. Însă, când județul suferă din cauza incompetenței și managementului precar, jupânul trebuie să plătească. Noi avem cei mai buni manageri și generali din lume pe timp de pace. Însă, pe timp de criză și război, toți fug, își dau demisia, se ascund prin rezerve de spital, se transferă, ca apoi, după criză / război, să revină în funcții publice bine plătite și să stea nederanjați cu un scaun lipit de fund. Suntem ai dracului de buni pe timp de pace.
Pe viitor, nu trebuie să mai stăm cu mâinile în sân și să închidem ochii (să-i deschidem măcar la vot), ci trebuie să luăm atitudine – deopotrivă față de la cel care aruncă un muc de țigară pe jos până la cel care fură un județ întreg!
Bucovina merită mult mai mult, merită ceva din măreția vremurilor trecute și din priceperea oamenilor cu bun-simț și bine pregătiți!
Marcel Mândrescu este Conf. univ. dr. habil. la Universitatea din Suceava, Departamentul de Geografie, Președinte ale Asociației de Geografie Aplicată Geoconcept (vezi: http://atlas.usv.ro/geoconcept/)
