Anna Ahmatova a tradus și din poezia lui Mihai Eminescu. Am vrut să pun a tradus între ghilimele, însă n-am făcut-o, deoarece cineva ar fi putut înțelege că versiunile rusești ale poemelor românești nu sunt la un nivel exegetic pe potriva originalului. Nu, ghilimelele am vrut să le pun din alt considerent, care se va afla din aceste note despre cum traducea (sau nu traducea) mare poetă Anna Ahmatova.
O cunoștință și o traducătoare-colaboratoare a Annei Ahmatova, Maria Petrovâh, își amintea: „An. An. (Anna Andreevna – n.n.) nu credea în traducerea versurilor lirice. Curios, deoarece în traducerile pe care le realiza dânsa era o adeptă a metodei juxtalineare, textualiste. Ea a tradus mult, însă niciodată nu a fost o traducătoare.“
În memoriile sale, Nadejda Mandelștam, soția marelui poet Osip Mandelștam, merge și mai departe cu asprimea mărturiilor, scriind: „Odată și odată, am să adun traducerile Ahmatovei, în care ar fi doar vreo zece versuri pe care le-a tradus chiar ea, pe când celelalte sunt făcute împreună cu oricine se nimerea, pe din două (la onorariu).“ Însă A. Gh. Naiman, fostă secretară a Annei Ahmatova, a respins aceste afirmații denigratoare, concretizând: „Susțin categoric că afirmația făcută de N. M. «cu oricine se nimerea» e răuvoitoare… Situația și împrejurările din acei ani erau de așa natură, că dânsa într-adevăr împărțea cu cineva ceea ce i se propunea să traducă, însă colabora doar cu câțiva oameni apropiați, care erau în stare să facă așa ceva și care erau strâmtorați materialicește. Eu deja am scris că față de traducerile semnate de Ahmatova trebuie să fim precauți, în orice caz fără a le include printre propriile sale creații. Împreună cu Ahmatova, eu i-am tradus pe Leopardi, Tagore, alți poeți – și eu sunt unul dintre cei cinci, posibil șase traducători, care tradus și pentru Ahmatova. (Însă trebuie să spun că acest «pentru» conține totdeauna o doză de relativitate, deoarece eu una nu pot să numesc la modul absolut personale, ale mele, traducerile în care Ahmatova ar fi redactat fie și un singur vers; nu, nu am acest drept.) Nu îndrăznesc să susțin asta din partea celorlalți – N. I. Hardjiev și Lev Gumiliov, care au recunoscut și ei ceva asemănător, și alți doi cunoscuți de-ai mei, însă, firește, și lor, precum mie, Ahmatova le dădea, până într-un bănuț, întreg onorariul pe care îl ridica. Poate gândi altfel doar cel care presupune că el însuși ar fi procedat altfel.“
Poemele semnate de Anna Ahmmatovu – rodul muncii colective a șase sau șapte traducători
Din mărturiile reproduse aici, reiese limpede că poemele traduse și semnate cu numele Annei Ahmatova au fost, de fapt, rodul muncii colective a șase, poate chiar a șapte traducători, unul dintre ei fiind însăși celebra autoare. Și, dat fiind adevărul că exegeții în domeniu, experții editoriali totdeauna au apreciat și apreciază înalt traducerile realizate (să punem – a sau nu… – ghilimele?) de Anna Ahmatova, parcă îți piere cheful de a afla care prieteni-negri literari au mai trudit la ele.
Conform altor măturii (L. Ciukovskaia), Ahmatova considera traducerea „o formă de trândăvie care necesită foarte multă muncă“.
Așadar, să revenim: Anna Ahmatova a tradus și din poezia lui Mihai Eminescu (Venere și Madonă), Tudor Arghezi (Răscruce; Cântec de seară; De ce-aș fi trist; Frunze pierdute; Creion; Poetul necunoscut; Din balcon; Bună dimineața, primăvară!). Însă cine ar putea spune care alți traducători au muncit la („sub“) variantele eminesciene rusești, de altfel unele dintre cele mai bune din poezia română apărute în limba lui Dostoievski?… (Unii zic: a lui Pușkin, alții – a lui Tolstoi… Etc.)
P.S. Traducători din poezia lui Eminescu în rusește: A. Ahmatova, Iu. Kojevnikov, M. Zenkevici, L. Martânov, D. Samoilov, S. Șervinski, Iu. Neiman, I. Ciukovski, G. Vainberg, N. Entelis, P. Moraț, V. Levțka, A. Șteinberg, N. Stefanovici, Em. Aleksandrova, I. Mirimski, M. Petrovâh, A. Efron, G. Perov, M. Talov.
Traducători din poezia clasică română: V. Lugovskoi, N. Podgoriciani, Vs. Rojdestvenski, G. Semionov, L. Stekolnikov, B. Șefner, V. Șor, E. Akselrod, Em. Aleksandrov, V. Korciaghin, I. Pavlovici, A. Revici, A. Sendâk, G. Vanșenkin, I. Gurov, V. Inber, S. Lipkin, P. Moran, V. Baltag, A. Brodski.
