Cum lumina devine sonoră

0
214

Creația mea a ajuns și a rămas de-a lungul ultimilor două decenii în sfera studiului personajelor umane. Studiul anatomic devine pretext pentru transcrierea trăirilor subiectului, însoțind privitorul în lumea intimă, tainică a spiritualității personajelor.

Lucrările mele, realizate și expuse de-a lungul acestei etape, propun imagini în care provocarea compozițională este descifrată de lumina care inundă amănunțitele texturi ce emerg din penumbră. Lumina devine astfel un personaj simbiotic, fundalul sonor al temei abordate.

„De fiecare dată am fost fascinat de modul în care pictoriţa Rodica Toth-Poiată se apropie de corpul uman, mai ales de cel al femeii. Cred că este o artistă vizuală unică în peisajul nostru artistic, o femeie care se apleacă asupra nudului de femeie. Şi această atenţie este de fiecare dată – în comparaţie cu majoritatea artiştilor bărbaţi, interesaţi preponderent de o devoalare mai mult sau mai puţin subtilă a sexualităţii sub pretextul artei – îndreptată spre spiritualitatea care irumpe din frumuseţea şi arcuirea trupului de femeie. Trupul-spirit. Aşa vede Rodica Toth-Poiată femeia, femeie fiind. Cu toate că există o sexualitate în propunerile ei vizuale, niciodată goliciunea trupească nu devine obiect în sine al picturii, ci este doar un pretext asiduu decelat, în profunzime decelat: femia-mamă, femeia-meditând, femeia-iubind, dar şi această iubire, mereu filtrată de o trăire, de o nuanţă diafană, de o mişcare, ce poate fi şi sufletul, care-ţi inspiră mai degrabă o rară culoare a gândului.” (Peter Sragher – Trupul-spirit)

Această prezentare necesită JavaScript.

Mai multe detalii despre creaţia artistică a pictoriţei Rodica Toth-Poiată puteţi găsi pe website-ul ei  

Lasă un răspuns