Traducerile care ne călăuzesc: Limba Română la intersecția multilingvismului

0
526

Interviu cu Roxana Ciolăneanu, organizatoarea Colocviului de la Lisabona , lector de limba română la Facultatea de Litere a Universității din Lisabona

Știm că nu este prima întâlnire „Conferința de la Lisabona” din 2016 Care au fost temele în anii anteriori?

Seria de conferințe dedicate limbii române la Universitatea din Lisabona a început în anul 2012, ca parte a unui program de promovare a limbii române pe care l-am pus în practică după ce am preluat postul de lector de limba română în cadrul Facultății de Litere a Universității din Lisabona. Cum româna și lectoratul de română nu aveau o imagine foarte bine definită, m-am gândit că inițierea unor asemenea manifestări ar contribui la o mai bună cunoaștere a noastră la nivel academic și, în același timp, ar stârni curiozitatea studenților și i-ar aduce la cursul de română. Astfel, prima ediție a fost dedicată profilului european al limbii române, Româna – limbă oficială a Uniunii Europene și a avut loc chiar pe 9 mai, când se sărbătorește Ziua Europei. În următorul an, pornind de la ideea că trebuie să cunoaștem trecutul pentru a ști ce e de făcut în prezent și pentru a pregăti viitorul, am numit Conferința Continuitate în discontinuitate: 70 de ani de limba română la Universitatea din Lisabona și am dedicat evenimentul și volumul publicat ulterior Profesorului Victor Buescu, primul lector de limba română de la Universitatea din Lisabona. O dată stabilite aceste repere, în următorii ani am propus teme care să fie utile studenților facultății, mulți dintre ei cu specializare în traduceri. Astfel, în 2014, conferința a fost dedicată traducerilor literare: Probleme ale traducerii literare din limba română, iar în 2015, traducerii specializate: Traducere specializată. Limba română în instituțiile europene. Așa am ajuns ca, în 2016, să organizăm o manifestare cu dimensiuni mult mai ample decât în edițiile anterioare, Limba Română în Lume, care, de fapt, a reunit două evenimente: Cea de-a VI-a Întâlnire a Lectorilor de Limba Română ca Limbă străină din Lume (a cărui organizator principal a fost Institutul Limbii Române din București ) și Cea de-a V-a Conferință dedicată Studiilor Românești la Universitatea din Lisabona, cu tema: Traducerile care ne călăuzesc: Limba Română la intersecția multilingvismului. Ca întotdeauna, partenerul nostru de încredere și cel care întotdeauna ne sprijină financiar și are grijă să ne aducă invitați de seamă a fost Institutul Cultural Român (ICR) din Lisabona. În premieră anul acesta am beneficiat de implicarea la nivel organizatoric a Ambasadei României în Republica Portugheză și am avut, de asemenea, sprijinul Comisiei Europene.

În opinia dvs. care este situația traducerilor autorilor români pe piața europeană ? Se simte vreo schimbare în comparație cu acum, să zicem un deceniu?

Este o întrebare la care nu am suficiente date pentru a vă răspunde. Ceea ce știu este că situația traducerilor autorilor români pe piața portugheză este destul de precară. Sunt puțin autori traduși. În afară de traducerile făcute de pe vremea când Victor Buescu era la catedră și care ar trebui republicate, în ultima perioadă s-a tradus destul de puțin, iar actul de traducere pare un fel de aventură și de proiect personal al celor care se încumetă să facă lucrul acesta. O altă problemă este că nu există traducători nativi portughezi care să traducă din literatura română. Cei care traduc sunt nativi români cu un nivel foarte bun de portugheză. Sperăm să ameliorăm această situație. Începând cu anul academic următor, în urma insistențelor pe lângă conducerea facultății, am reușit să obțin aprobare pentru a deschide două noi cursuri: unul de traducere română – portugheză și altul de retroversiune.

Ați putea indica o serie de lucrări mai deosebite / discuții mai speciale care au dominat Conferința?

Majoritatea lucrărilor s-au încadrat la secțiunea de traducere literară. A fost o întâmplare și nu un obiectiv, dar mă bucur că s-a întâmplat așa. Ecouri foarte frumoase au avut multe dintre lucrări și nu aș vrea să le nominalizez, pentru a nu stârni orgolii și comentarii. Cei care vor să știe mai multe despre conferință, îi invit să viziteze pagina conferinței: http://linguaromena.letras.ulisboa.pt/?cat=28, unde se găsesc atât programul, cât și participanții la Conferinţă.

Conferința a avut și participare internațională ? Cum vedeți efectele pe termen mediu al acestei manifestări?

Participarea internațională nu a fost cea la care m-am așteptat. L-am avut ca invitat special pe Rui Zink, scriitor portughez tradus în română, din care a publicat deja patru cărți, dacă nu mă înșel, la Editura Humanitas. Au participat, de asemenea, Profesorul Daniel Perdigão, lectorul de limba portugheză de la Universitatea din București, Profesorul Kazimierz Jurkzak de la Universitatea Jagiellonă din Cracovia și profesorul și traducătorul Enrique Nogueras de la Universitatea din Granada.

Efectele manifestării au început deja să se vadă, cel puțin la nivelul universității noastre: ecouri post-conferință extrem de pozitive venite din partea Conducerii Universității, ceea ce creează un cadru propice pentru următoarele proiecte pe care vreau să le propun și să le dezvolt la Universitatea din Lisabona. Limba română nu are tocmai un statut privilegiat printre limbile străine care se predau aici și sper ca, prin conferința de anul acesta, prin cele organizate anterior și prin cele pe care sper să le organizăm de acum încolo, să stârnim curiozitatea studenților și a profesorilor universității și să-i facem să-și dorească să studieze limba română și să afle cât mai multe lucruri despre noi și despre cultura noastră.

Au apărut proiecte comune ca urmare a acestui Colocviu?

Da. Vrem să facem un proiect în comun pe traducere specializată cu lectorul de română de la Universitatea de Stat din Arizona, dna prof. Zoe Manolescu. Am vorbit, de asemenea, despre posibilitatea de a face schimb de bune practici prin intermediul programului Erasmus cu diverse universități unde predau lectorii de română. Nu în ultimul rând, s-a pus din nou problema formării de traducători nativi portughezi pentru limba română, proiect pe care, repet, aș vrea să-l dezvolt împreună cu ICR Lisabona.

Știți care va fi tema Colocviului de anul viitor, unde va avea loc?

Anul viitor, pe lângă conferința anuală, Lectoratul de Română are de organizat și un workshop despre predarea limbilor străine în contexte non-lingvistice (în cazul nostru dansul), ca parte     dintr-un proiect Erasmus – în care suntem parteneri. Proiectul se numește OPORTUNIDANCE și puteți găsi mai multe informații despre el pe http://www.oportunidance.eu. Astfel, m-am gândit să unesc cele două evenimente prin intermediul conceptului de traducere intersemiotică, așa cum îl înțelegea Roman Jackobson atunci când a propus termenul ca interpretare a semnelor verbale prin intermediul unui sistem de semne nonverbale și viceversa. Cred că ar fi o temă interesantă și încă nu atât de bătătorită.

Locul, ca întotdeauna, va fi Facultatea de Litere, Universitatea din Lisabona. Această serie de conferințe este o inițiativă a Lectoratului de Română din cadrul Universității din Lisabona și sperăm să organizăm cât mai multe ediții, din ce în ce mai interesante și mai productive științific.

Lasă un răspuns