Un traducător, se spune, nu s-ar cuveni să aibă un glas propriu

0
193
Alexandru M. Călin
Alexandru M. Călin

Cameleonul – să nu spun papagalul – ar fi animalul totemic al traducătorului, perfecta încarnare a misiunii sale, aceea de a trece, în măsura posibilului, neobservat, reproducând cât mai bine un ton.

Există însă un mediu, Revista de traduceri literare, în care traducătorul își poate face în mod legitim vocea auzită. De cinci ani, în România, acest mediu poartă numele fitralit.ro.

Ceea ce nu mă bucură într-atât pentru că astfel am avut posibilitatea să îmi fac cunoscut glasul, cât pentru că am auzit, în acești cinci ani, atâtea glasuri interesante care, altminteri, mi-ar fi rămas necunoscute.

Felicitări domnului Peter Sragher pentru demers – și întregii echipe, pentru reușită!

LA MULȚI ANI, FITRALIT!

Lasă un răspuns