Procurorii din CSM ating absurdul

0
33

Considerăm că forul pe care-l constituie Consiliul Superior al Magistraturii trebuie să dispună de cea mai înaltă calificare în evaluarea, pe de o parte, a activității procurorilor, pe de altă parte, în judecarea unor cauze care țin de jurisprudență. Astfel este și statuat în lege.

Peter Sragher © foto Adrian Tîrlă
Peter Sragher © foto Adrian Tîrlă

Cu atât mai mult am rămas nedumerit – pentru a folosi un eufemism – când am aflat că doamnele și domnii procurori resping cererea Laurei Codruța Kövesi de a activa în cadrul Parchetului General, după ce l-a condus, în trecut, mai bine de șase ani și după ce a condus, de asemenea, DNA timp de cinci ani.

Adică atunci când era procuror general al Parchetului de pe lângă ICCJ era calificată și capabilă și îndreptățită s-o facă, chiar din poziția de conducătoare a Ministerului Public, dar acum, după mai bine de unsprezece ani în poziții-cheie în Procuratură, subit nu mai este calificată să activeze în cadrul Procuraturii Generale, într-o poziție subalternă față de cea pe care a deținut-o cu ani în urmă!

Curat murdar.

Cum însă aflăm, prin bunăvoința Rise Project, că soțul actualei președinte a CSM, Simona Camelia Marcu, judecătoare la Înalta Curte de Casație și Justiție, a primit un onorariu de la TelDrum (pușculița lui Liviu Dragnea și a familiei sale), începem să ne dăm seama cum stă treaba; iar dacă aflăm, în continuare, că, în ciuda faptului că nu este înregimentată politic, actuala președintă a CSM a îmbrățișat cu ambele mâini modificările legilor justiției după chipul și asemănarea condamnatului penal definitiv Liviu Dragnea, propuse de marioneta sa, Tudorel Toader, atunci lucrurile devin din ce în ce mai clare.

După ce a fost îndepărtată – în ciuda meritelor indubitabile în lupta împotriva corupției din România – de la conducerea DNA, Laura Codruța Kövesi trebuie să fie și umilită de uneltele din CSM ale lui Liviu Dragnea & Co. și trimisă undeva, eventual la Sibiu, unde și-a început activitatea de procuroare și unde să aibă un șef care să-i țină în frâu în dorința de a aduce demnitarii infractori – care nu mai au niciun fel de demnitate – în fața justiției.

Pentru asta, o serie de politicieni corupți, care conduc țara, sunt în stare de orice: să conceapă legi cu dedicație, care să amputeze capacitatea procurorilor de a investiga cazurile de corupție de la cel mai înalt nivel, să-i îndepărteze pe procurorii care anchetează cele mai fierbinți cazuri (vezi Dragnea și TelDrum). Orice este posibil în țara noastră, din păcate, pentru a scăpa infractorii de închisoare, care nici usturoi n-au mâncat, nici gura nu le pute.

Iar legiferarea este făcută atât de prost, lamentabil, încât este criticată nu numai de specialiști în domeniu, de președinție, dar și de foruri internaționale, precum Comisia de la Veneția (paradoxal, ministrul justiției, Tudorel Toader, este membru al acestui for, căruia se pare că nu-i prea înțelege menirea) și de Uniunea Europeană. Nici măcar CCR, cu un președinte care provine din PSD, nu poate admite chiar toate enormitățile votate la comandă de un parlament controlat de putere.

Curat murdar.

Trist e însă că magistrații în poziții de la conducerea Ministerului Public sunt numiți politic.

Așa că ei se pot simți oarecum obligați să demonstreze, după instalare în pozițiile importante din sfera justiției, nu că sunt cei mai calificați să-și facă meseria în funcția de conducere, ci că alegerea partinică, mai bine zis părtinitoare a fost bine făcută. Făcută să-i favorizeze, în modul cel mai subtil argumentat juridic, pe cei care i-au pus în pozițiile-cheie, care le dau o putere imensă să decidă dacă un om este vinovat sau nu este vinovat. Tudorel Toader și-a compromis definitiv cariera de justițiabil atât pe plan intern, prin minciuni la vedere, cât și pe plan internațional – aici, ne referim la apartenența la Comisia de la Veneția, unde a prezentat ciuntit, împreună cu partidul de guvernământ, PSD, modificările la legile justiției făcute printr-o recentă ordonanță de urgență. Nici măcar studenții nu-l mai vor înapoi rector la Universitatea „Alexandru Ioan Cuzaˮ din Iași. Nici măcar studenții, care reprezintă viitorul.

Decizia CSM este rușinoasă și ne face să ne pierdem încrederea în acest for care, în alte cazuri, a luat decizii obiective și argumentate, bazate pe o jurisprudență impecabilă. Ceea ce au făcut însă în cazul Laurei Codruța Kövesi este o dovadă de partizanat evident.

Cum se face că-l regăsim atât de des pe I. L. Caragiale în societatea noastră la mai bine de o sută de ani după moartea sa? Dramaturgul este, cu adevărat, nemuritor. Ultimii săi ani însă nu i-a mai putut petrece în țară, scârbit de detractori, mediocrități gălăgioase care l-au denigrat, l-au atacat, au încercat să-i minimalizeze opera, să o facă insignifiantă, pentru că s-au recunoscut prea bine în personajele pe care Caragiale le-a creionat cu un geniu unic.

Și a lăsat în urma sa expresii nemuritoare. Cum ar fi aceasta:

Curat murdar.

Lasă un răspuns