O mare bucurie: premierea unor colege de breaslă și Antologia Palatină

0
216
Peter Sragher © foto Adorian Târlă
Peter Sragher © foto Adorian Tarla

Nu arareori am afirmat că sunt onorat să mă găsesc într-o filială care are mulți traducători literari de elită, cu care breasla noastră poate, pe bună dreptate, să se mândrească. Cu atât mai mult mă simt onorat și bucuros să coordonez de mai mulți ani de zile Filiala București–Traduceri Literare a Uniunii Scriitorilor din România – numită, pe scurt, Fitralit –, chiar dacă această muncă este cronofagă, răpindu-mi prea mult din timpul dedicat traducerii literare înseși.

Dacă este să discutăm despre arta traducerii literare și despre nobila înzestrare cerută de această chemare spirituală, mulți dintre colegii și colegele mele ar fi cei mai îndrituiți / cele mai îndrituite să mă coordoneze pe mine. Este adesea o reală plăcere să citesc cărțile traduse de ei / de ele, iar articolele pe care mi le încredințează – spre publicare în Revista de traduceri literare, pe care tot la îndemnul lor am început s-o publicăm, din luna octombrie a anului 2015 – sunt competente, inspirate, scoțând în evidență eforturile, acribia și munca intensă, dar și satisfacția, uneori revelația pe care o au în procesul scoaterii la lumină a creației unor scriitori / scriitoare de renume de pe mapamond, turnându-le în limba română, nu arareori îmbogățind-ne, în felul acesta, pe noi toți, prin adăugarea de valoare culturii românești înseși.

Toate aceste gânduri mă emoționează și-mi dau, de fiecare dată, sentimentul muncii împlinite, ca atunci când decernăm celor mai bune traduceri literare premiile anuale ale Fitralit.

Rândurile de față sunt abia un avant-propos al unei festivități de decernare a celor două premii – pe care dorim să vi le facem cunoscute în următoarele două articole – continuare a prezentului editorial.

Revista Observator cultural – într-o gală –  a XVIII-a! –, de curând desfășurată la Teatrul Odeon din București, a premiat cele mai importante apariții editoriale din domeniul literaturii.  Pentru a păstra o privire critică cât mai obiectivă asupra actului artistic scris, s-au ales jurii pentru fiecare categorie în parte, urmărindu-se ca numai specialiștii în materie – și nu un juriu formal – să aleagă cele mai valoroase cărți.

Bucuria mea a fost declanșată de faptul că două dintre colegele noastre de filială au fost încununate cu premii. Este vorba de Oana Sălișteanu – pentru traducerea din limba italiană a romanului Apa lacului nu e niciodată dulce al Giuliei Caminito, Editura Humanitas Fiction, 2023 (vezi articolul aici: https://www.fitralit.ro/31-05-2024-oana-salisteanu-premiul-pentru-traducere-din-limba-italiana-conferit-de-observator-cultural/ – și Liliana Pleșa Iacob – pentru traducerea din limba spaniolă a romanului-eseu Ceața asta fără noimă al lui Enrique Vila-Matas, Editura Vellant, 2023 (vezi articolul aici: https://www.fitralit.ro/31-05-2024-liliana-plesa-iacob-premiul-pentru-traducere-din-spaniola-conferit-de-observator-cultural/. În următoarele două articole sus-menționate, vom afla mai multe de la ceremonia de premiere.

Și, nu în ultimul rând, trebuie să scoatem în evidență o altă realizare importantă a breslei noastre, și anume punerea în scenă a două piese de teatru – traduse din limba spaniolă de Luminița Voina-Răuț –, aparținând operei dramaturgului spaniol contemporan Juan Mayorga, care, în luna mai, a asistat la ambele spectacole. La Târgu-Jiu, s-a pus în scenă Arta interviului (Teatrul „Elvira Godeanu“), iar la București Pacea eternă (Teatrul Național). Voi dedica un articol aparte și uneia dintre aceste două piese de teatru (vezi: https://www.fitralit.ro/31-05-2024-zbuciumul-existential-al-pacii-eterne/).

Să nu uităm că ponderea traducerilor literare în aparițiile editoriale din țară reprezintă aproape trei sferturi din numărul total al cărților ce văd lumina tiparului la noi. Așa că avem de unde alege cărți traduse cu competență, inspirație și talent. Alegerea nu va fi însă ușoară, ținând seama de valoarea celor mai multe dintre ele.

Decernarea celor două premii reprezintă recunoașterea și încununarea unei munci aflate sub semnul unui incontestabil talent artistic. În ce privește cele două piese tălmăcite de Luminița Voina-Răuț și alese pentru a fi puse în scenă la două importante teatre românești, ele sunt mărturia faptului că traducerile de texte din genul dramatic realizate cu mult talent sunt foarte apreciate de regizorii și, deopotrivă, de publicul din România.

Nu ne-am oprit doar la aceste realizări ale colegelor noastre de filială, ci am dedicat jumătate din ediția lunii mai a revistei noastre unei realizări de excepție, și anume Antologia Palatină, apărută sub auspiciile Editurii Universității din București. O operă cu totul aparte dinainte de primul mileniu, concepută în greacă veche, acoperită secole la rând de uitare, apoi redescoperită. Este o bucurie scoaterea la lumină a poeziei de dragoste epigramtice gândită și simțită cu peste un mileniu în urmă. Ediția este una rarisimă, beneficiind de întregul aparatul critic, dar și comparând diverse manuscrise, ceea ce în ziua de azi foarte puțini filologi și traducători literari o fac (vezi aici primul articol dedicat Antologiei palatine: https://www.fitralit.ro/31-05-2024-despre-semnificatia-antologiei-palatine/).

Articolul precedentOana Sălișteanu – Premiul pentru traducere din limba italiană conferit de ”Observator cultural”

Lasă un răspuns