Scriitoarele – H. și J.

|Editorial, Nr. 07, Revista de Traduceri Literare

Abia cinci ani s-a intersectat viața lor, când Jeni Acterian (care și-a luat după 1945 numele Arnotă) era la deplină maturitate și Herta Müller era un copil de grădiniță, departe una de alta. Vorbea în germană bine copilaşul, în timp ce femeia matură se refugia în franceză. Bucureşti – Niţchidorf. Nu s-au cunoscut. Întâmplarea face, dar nu pot spune asta, pentru că nu există întâmplare, așa cum afirmă un scriitor…

Cum e să trăiești in Germania, dar să fii mereu în România – Herta Müller*

|Nr. 07, Opinii, Revista de Traduceri Literare

William Totok istorisea că, in 1986, Securitatea le-a zis scriitorilor șvabi bănățeni, lui Richard Wagner, Hertei Müller, lui Rolf Bossert și altora, că ar fi mai bine să emigreze in Germania, decât să mai stea pe meleagurile țării lor de baștină. Ceaușescu a adoptat ceea ce Komintern-ul făcuse de prin anii șaptezeci, și anume să considere că un scriitor dizident este mai bine să fie dat afară din țară. Sau,…

În premieră: Herta Müller – Patria mea era un sâmbure de măr*

|Atelierul traducătorului literar, Nr. 07, Revista de Traduceri Literare

Herta Müller s-a născut în 1953 la Nitzkydorf, în Banatul șvăbesc din România. Bunicul, un țăran avut și negustor, a fost expropriat de regimul comunist; în 1945, mama ei a fost deportată de ruși pentru câțiva ani într-un lagăr de muncă; tatăl, care fusese soldat în Waffen-SS, a lucrat apoi ca șofer de camion. Scriitoarea a studiat germana și româna la Universitatea din Timișoara, iar apoi a lucrat ca traducătoare…

Ș’norhagalem, Jeni Acterian! (Mulțumesc, Jeni Acterian!)

|Atelierul traducătorului literar, Nr. 07, Revista de Traduceri Literare

Puțin despre ediție Spațiul cultural românesc a beneficiat, în anii ‘90 ai veacului trecut, de editarea unei opere cu adevărat excepționale: Jurnalul lui Jeni Acterian[1] (jurnal intitulat de Arșavir Acterian, fratele autoarei – la pregătirea pentru publicare, în anii ‘80, a variantei „revăzute“[2] de el –, Jurnalul unei fete greu de mulțumit). Salvată de la uitare (și, inițial, chiar de la pieirea fizică) de „ștafeta“ Arșavir Acterian–Fabian Anton, Jurnalul intim…

Restitutio in integrum – „Jurnalul unei fete greu de mulțumit“ de Jeni Acterian

|Nr. 07, Recenzie, Revista de Traduceri Literare

Ediția princeps, integrală și necenzurată a Jurnalului unei persoane greu de mulțumit de Jeni Acterian, admirabil îngrijită de dl. S. Skultety (care semnează, de asemenea, traducerile din franceză și engleză, prefața și notele, ediție apărut la Editura Humanitas, 2015) va trebui de aici înainte privită ca adevăratul text al acestei scrieri cu un destin atît de special, pe măsura destinului tragic al autoarei sale. O scriere care, alături de jurnalul…

Jékely Zoltán faţă cu credinţa

|Atelierul traducătorului literar, Nr. 07, Revista de Traduceri Literare

Scriitorul și traducătorul Zoltán Jékely s-a născut la Aiud, în 1913, și a murit la Budapesta, în 1982. A fost fiul unui alt important poet maghiar: Lajos Áprily (1887, Brașov–1967, Budapesta). Z. Jékely se numără printre cei mai apreciați tălmăcitori în maghiară ai operei lui Mihai Eminescu. În anul 1953, a publicat traducerea basmului Călin Nebunul (Bolond Kalin), iar în 1975 traducerea nuvelei Sărmanul Dionis (Szegény Dionis). Scurt „istoric“ al traducerii poeziei…

Interviu cu Sara Salone: „Traducătorii de literatură deschid lumi”

|Interviu, Nr. 07, Revista de Traduceri Literare

Dacă la Târgul de carte de la Bologna romanul fantasy „Il viaggio di Vlad nel Mondo-di-là” a fost doar găzduit la standul României, prin bunăvoința Ministerului Culturii, iată că recent ni s-a oferit marea șansă să-l și prezentăm în fața copiilor italieni și români din Italia, cu ocazia celui mai important târg de carte din această țară: Salone del libro di Torino. Invitația a venit din partea Institutului Cultural Român,…